Guvernul României pregătește un nou val de schimbări importante în structura administrației publice locale și centrale, iar Pachetul 2 de reformă administrativă – aflat în ultimele etape de finalizare – va fi pus în transparență decizională în doar câteva zile, a anunțat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Proiectul vine ca o continuare firească a dezbaterilor intense dintre autorități și Asociația Municipiilor din România, desfășurate în prezența premierului Ilie Bolojan, a vicepremierului Tánczos Barna și a ministrului Muncii, Florin Manole.
O reformă cu mize multiple: descentralizare, eficiență și echitate
Potrivit lui Cseke Attila, noul pachet legislativ răspunde unei nevoi stringente de adaptare a administrației la realitățile economice și sociale ale anului 2025. Măsurile au fost structurate pe trei direcții principale: descentralizare reală, consolidarea capacității financiare a autorităților locale și eficientizarea aparatului administrativ.
„Am avut săptămâni întregi de dialog cu autoritățile locale. Acest pachet nu doar că răspunde provocărilor cu care se confruntă comunitățile, ci și corectează unele inadvertențe care persistă în procedurile administrative”, a explicat ministrul Dezvoltării.
Deciziile importante vor fi luate local: descentralizare în domenii-cheie
Una dintre cele mai semnificative componente ale reformei este transferul de competențe către nivelul local. Autoritățile din teritoriu vor putea decide, printre altele, asupra organizării activităților economice sensibile, cum sunt jocurile de noroc – o zonă care până acum era exclusiv reglementată de la centru.
„Această descentralizare vine cu responsabilități, dar și cu încredere acordată administrațiilor locale. Nu mai putem vorbi de un stat hipercentralizat dacă vrem să oferim servicii publice de calitate”, a subliniat Cseke Attila.
Acces mai rapid la fonduri și reguli mai ferme pentru neplata taxelor
A doua parte a pachetului vizează creșterea capacității financiare a administrației locale, prin pârghii legislative care vor asigura transferul eficient al resurselor. Printre acestea, posibilitatea reținerii directe la sursă a taxelor și impozitelor locale neplătite, atunci când cetățenii solicită autorizații sau doresc să încheie tranzacții imobiliare ori auto.
„Toți cetățenii trebuie să respecte legea, nu doar unii. Nu mai putem permite ca cei care nu-și achită datoriile față de comunitate să beneficieze nestingherit de serviciile statului”, a punctat ministrul, făcând apel la ideea de echitate socială.
Restructurare în administrația locală: mai puține posturi, mai multă eficiență
Un punct sensibil îl reprezintă reducerea cu 20% a numărului de posturi din structurile administrației locale. Cseke Attila a clarificat însă că în localitățile care deja funcționează cu personal redus, măsura s-ar putea traduce doar prin eliminarea unor posturi vacante. În schimb, acolo unde organigramele sunt aglomerate artificial, se vor impune reorganizări.
„E vorba de un sistem diferențiat, raportat la dimensiunea localității și la eficiența demonstrată. Cine a lucrat bine, va fi mai puțin afectat. Cine a creat supraîncărcări, va trebui să facă ordine”, a explicat ministrul.
De asemenea, numărul de polițiști locali va fi redus, norma urmând să fie modificată la un polițist la 1.200 de locuitori, față de unul la 1.000 cât este în prezent.
Cabinet redus și pentru aleșii locali, dar și pentru miniștri
Reforma vizează și cabinetele aleșilor locali și demnitarilor centrali. De exemplu, viceprimarii comunelor și orașelor sub 10.000 de locuitori nu vor mai avea consilieri personali, iar primarii din aceste localități vor rămâne cu doar un consilier. La nivel central, miniștrii și secretarii de stat vor pierde și ei câte un post din cabinetele proprii.
„Aceste măsuri transmit un semnal clar: austeritatea nu înseamnă doar tăieri, ci reașezare după nevoile reale și eficiență în cheltuirea banului public”, a adăugat Cseke.
Funcționari part-time pentru comune mici
În sprijinul comunităților reduse ca populație, o măsură inedită propune ca un funcționar public să poată lucra cu normă parțială pentru două comune vecine – patru ore într-una, patru ore în cealaltă.
„Nu este normal ca o comună mică să nu aibă deloc un specialist pe un post important doar pentru că nu-și permite unul full-time. Prin această flexibilizare, facem administrația mai accesibilă și în zonele rurale izolate”, a explicat ministrul.
Asistenții personali ai persoanelor cu handicap trec la Ministerul Muncii
Un alt capitol important îl reprezintă preluarea celor peste 100.000 de asistenți personali ai persoanelor cu dizabilități de către stat, prin Ministerul Muncii. Până acum, aceștia aveau contracte directe cu autoritățile locale, deși deciziile de angajare nu aparțineau acestora.
„Nu este corect să judecăm eficiența unei primării după numărul de angajați, cât timp peste o treime sunt asistenți personali care nu sunt încadrați în mod real de acea primărie. Această reformă va aduce claritate și echilibru”, a precizat Cseke Attila.
Eficientizarea structurilor suport: IT, juridic, resurse umane
Începând cu 1 ianuarie 2026, structurile de suport ale ministerelor și primăriilor vor putea prelua atribuțiile instituțiilor subordonate. Astfel, direcția juridică a unui minister va putea acoperi și nevoile instituțiilor aflate în subordinea sa. La fel se va întâmpla în administrația locală.
„Este o formă de specializare și eficientizare. Nu e nevoie să avem aceleași funcții în fiecare instituție, dacă pot fi acoperite centralizat”, a concluzionat ministrul.
Reforma administrativă anunțată de Cseke Attila promite să reașeze raporturile între stat și cetățean, să crească autonomia locală și să asigure o gestionare mai atentă a resurselor publice. Urmează transparența decizională și, probabil, dezbateri aprinse. Dar un lucru e clar: 2025 se anunță un an cu schimbări profunde în modul în care administrația funcționează în România.
