Premierul Ilie Bolojan a confirmat, într-un ton hotărât dar echilibrat, că proiectul de lege privind pensiile magistraților a fost finalizat și urmează să intre în dezbatere publică. Este o măsură cu impact profund asupra sistemului de justiție, care promite să aducă mai multă echitate, claritate și stabilitate acolo unde, până acum, domnea ambiguitatea.
Magistrații nu se vor mai putea pensiona la 48 de ani
Una dintre cele mai discutate schimbări este cea legată de vârsta de pensionare. Într-un interviu oferit recent pentru G4Media, Ilie Bolojan a vorbit deschis despre această problemă: „Astăzi, din păcate, magistrații se pensionează prea devreme. Avem cazuri în care ies la pensie în jurul vârstei de 48 de ani. E ceva ce, în mod evident, nu mai poate continua.”
Proiectul de lege prevede ca magistrații să poată ieși la pensie doar la vârsta standard de 65 de ani, așa cum se întâmplă și în celelalte profesii. În plus, se stabilește o durată clară de activitate înainte de a deveni eligibili pentru pensie. Aceste modificări nu sunt doar de natură tehnică, ci au o miză profund morală – refacerea încrederii în justiție și în sistemul public de pensii.
Pensia nu va mai depăși salariul din activitate
Un alt punct sensibil abordat de premier este modul de calcul al pensiei. În forma actuală, pensia unui magistrat poate ajunge – și uneori chiar depășește – salariul avut în timpul activității. Acest mecanism a fost contestat de opinia publică și a generat zeci de procese în instanță, multe dintre ele câștigate de beneficiari, în dauna bugetului de stat.
„Se clarifică prevederea legată de valoarea pensiei, astfel încât să fie calculată după un model european. Atât în ceea ce privește cuantumul, cât și raportarea la veniturile anterioare”, a explicat Ilie Bolojan. Cu alte cuvinte, pensia nu va mai putea fi mai mare decât salariul.
Legea va privi doar viitorul, nu va atinge pensiile deja aflate în plată
Premierul a subliniat că noile prevederi se vor aplica doar magistraților care urmează să se pensioneze, fără a afecta pensiile deja în plată. Această precauție a fost luată pentru a evita eventualele decizii de neconstituționalitate. „Este important să avem un sistem echitabil, dar și legal. Modificările nu trebuie să genereze noi conflicte sau să creeze instabilitate juridică.”
România pierde miliarde din cauza neclarităților legislative
Ilie Bolojan nu a ezitat să puncteze și efectele concrete ale sistemului actual: „Avem un mecanism neclar, care a generat mii de procese și a costat statul român miliarde de euro. Este nevoie de un cadru clar, predictibil și corect.” Declarația sa reflectă o realitate ignorată ani la rând, în care legislația ambiguă a permis abuzuri și a împovărat bugetul public.
O decizie de echilibru și responsabilitate
În zilele următoare, proiectul va fi supus dezbaterii publice, iar în cadrul coaliției de guvernare se va decide forma finală de adoptare – fie prin asumarea răspunderii guvernului, fie prin dezbatere parlamentară. Indiferent de traseul legislativ ales, esențial este că statul român face un pas către normalitate și responsabilitate.
Această reformă vine într-un moment crucial, când România are nevoie mai mult ca oricând de încredere, coerență și echitate în sistemul public. Bolojan a reamintit că vârsta de 65 de ani trebuie să devină o regulă, nu o excepție, iar pensiile – un drept onorabil, nu un privilegiu disproporționat.
„Calitatea actelor legislative trebuie îmbunătățită. Avem nevoie de reguli clare, care să nu mai genereze confuzie sau procese interminabile”, a conchis premierul, cu o notă de realism și fermitate.
Reforma pensiilor magistraților se conturează astfel nu ca o simplă ajustare tehnică, ci ca o declarație de principiu: justiția nu trebuie doar să pară dreaptă, ci să funcționeze într-un sistem corect, echilibrat și durabil pentru toți.
