Într-o noapte care a zguduit echilibrul fragil al Orientului Mijlociu, la ora 4 dimineața, ora locală, Statele Unite ale Americii au lansat un atac de o intensitate rar întâlnită asupra a trei situri nucleare din Iran: Fordow, Natanz și Isfahan. O acțiune fulger, decisă la vârful conducerii americane, care a adus lumea cu un pas mai aproape de un conflict global.
La scurt timp după ce cerul Iranului a fost brăzdat de bombardierele americane B-2, din adâncurile Teheranului s-a pornit un răspuns. Iranul a lansat un val de rachete către Israel, vizând zone-cheie precum Haifa și centrul țării. Era un semn clar că această confruntare nu este doar o demonstrație de forță, ci o escaladare cu rădăcini adânci și ramificații periculoase.
Un atac planificat cu precizie militară
Atacul american nu a fost întâmplător. El a fost pregătit meticulos, iar confirmarea folosirii bombardierelor stealth B-2, capabile să transporte arme de penetrare profundă, sugerează că obiectivul era clar: neutralizarea capacității nucleare a Iranului. Președintele Donald Trump a anunțat imediat după operațiune că aceasta a fost un „succes militar spectaculos” și a subliniat că cele trei situri nucleare au fost „complet și total distruse”.
Declarațiile liderului de la Casa Albă au fost ferme, dar și încărcate de un mesaj dublu: pe de o parte, un avertisment clar către Teheran, pe de altă parte, un apel la pace. „Acum este timpul pentru pace!”, a scris Trump pe rețeaua sa socială, după ce a salutat „marii războinici americani” care au dus la îndeplinire operațiunea.
Iranul reacționează: „O încălcare gravă a dreptului internațional”
Răspunsul Iranului nu a întârziat. Primul semnal a fost militar, prin lansarea unui val de 27 de rachete în două salve succesive către Israel, dintre care 22 în prima și 5 în a doua. A fost o replică dură, care a readus populația israeliană în adăposturi, într-o atmosferă de teamă și incertitudine.
Apoi a urmat reacția diplomatică. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a calificat atacul drept „scandalos” și a acuzat SUA de încălcarea Cartei ONU și a Tratatului de Neproliferare Nucleară. „Statele Unite au comis o încălcare gravă a dreptului internațional prin atacarea instalațiilor nucleare pașnice ale Iranului”, a afirmat oficialul iranian.
Netanyahu salută decizia lui Trump
În mijlocul acestei confruntări, premierul israelian Benjamin Netanyahu a transmis un mesaj de sprijin total față de Washington. „Felicitări, domnule președinte Trump! Decizia dumneavoastră curajoasă va schimba istoria”, a spus el, subliniind că liderul american a acționat pentru a opri „cel mai periculos regim din lume”.
Pentru Israel, această intervenție militară a fost percepută ca un act de protecție. Într-o regiune în care amenințările nucleare nu sunt simple declarații, ci posibile realități, ofensiva americană pare să fi adus un respiro strategic.
Un conflict care riscă să devină global
Îngrijorările comunității internaționale nu s-au lăsat așteptate. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a descris atacul drept „o escaladare periculoasă” și a cerut evitarea unei „spirale a haosului”. Temerea sa este împărtășită de mulți analiști: dacă acest conflict nu este temperat rapid, el ar putea degenera într-o confruntare de amploare, cu efecte devastatoare la nivel global.
O zi anunțată dinainte
Cu doar câteva zile înainte de atac, companii aeriene internaționale au început să anuleze sau să reprogrameze zboruri spre și dinspre Orientul Mijlociu. Se știa că „ceva” urmează să se întâmple în dimineața zilei de 22 iunie. Faptul că unele zboruri au fost anulate la ora 5 dimineața sugerează că informațiile despre operațiune circulau în cercuri restrânse deja de vineri.
Un viitor incert pentru o lume în alertă
În timp ce Trump speră că această demonstrație de forță va readuce Iranul la masa negocierilor, realitatea de pe teren este mult mai complicată. Regimul de la Teheran pare pregătit de confruntare, iar alianțele și antipatiile din regiune se activează în lanț.
Lumea privește cu sufletul la gură. Sub cerul Orientului Mijlociu, fumul rachetelor nu s-a risipit încă, iar răspunsurile la întrebările cele mai importante — Ce urmează? Va fi pace sau va fi război? — nu au fost încă rostite.
