Premierul Ilie Bolojan pare decis să lovească în plin acolo unde statul român sângerează cel mai tare: la buzunarele umflate ale directorilor din companiile de stat. Una dintre cele mai vizibile ținte ale acestei ofensive administrative este Ion Sterian, directorul general și președintele Consiliului de Administrație al Transgaz, considerat de mulți „cel mai bine plătit bugetar din România”.
Ion Sterian, simbolul risipei bugetare?
Cu un venit net anual de aproximativ 1,9 milioane de lei pentru anul 2023 și o sumă brută de peste 2,4 milioane de lei (echivalentul a aproape 500.000 de euro), Ion Sterian a devenit imaginea excesului salarial din sistemul public. Potrivit Raportului de remunerare pentru anul 2024, salariul lunar brut al acestuia a fost de 54.000 de lei, dar grosul veniturilor sale a venit din componenta variabilă aprobată de Adunarea Generală a Acționarilor: peste 1,4 milioane de lei acordați pentru îndeplinirea în proporție de 100% a indicatorilor de performanță.
Este exact acest sistem de recompensare pe bază de „indemnizații variabile” pe care Ilie Bolojan vrea să-l desființeze. În programul de guvernare prezentat Parlamentului, actualul premier a indicat clar intenția de a plafona veniturile brute și de a elimina complet aceste bonusuri aprobate prin AGA. Totodată, se prevede reducerea numărului de membri ai consiliilor de administrație și excluderea posturilor politizate.
Un test major pentru Guvernul Bolojan
„Suntem în fața unui test major. Dacă România va continua să se împrumute pentru cheltuieli mult mai mari decât își poate permite, riscăm ca în viitor să nu le mai putem plăti deloc”, a avertizat Bolojan în fața Parlamentului. Aceste cuvinte vin în sprijinul unei reforme anunțate ca fiind dureroasă, dar necesară, într-un context în care companiile de stat sunt, în multe cazuri, adevărate găuri negre pentru bugetul public.
Printre măsurile menționate în programul guvernamental se numără reducerea cu 20% a personalului din administrația publică centrală și locală, eliminarea „sporurilor aberante”, introducerea unei grile de salarizare unitară și stabilirea unor criterii clare de performanță, valabile pentru toți funcționarii și angajații din sectorul de stat.
Salarii și privilegii, în lumina reflectoarelor
FANATIK a detaliat în mai multe rânduri situațiile absurde din companiile publice, acolo unde, pentru doar câteva ședințe pe lună, administratorii sunt răsplătiți cu zeci de mii de lei, plus beneficii precum chirii, deconturi de transport sau sporuri pentru condiții „grele”. Transelectrica, Hidroelectrica, Nuclearelectrica sunt doar câteva dintre companiile unde directorii au încasat în trecut sume colosale, uneori fără o corelație clară cu performanța efectivă a societății.
Concret, salariul șefului Hidroelectrica era de aproximativ 1,25 milioane lei anual, cel al directorului Nuclearelectrica ajungea la 840.000 lei, iar la Transelectrica, șeful Ștefăniță Munteanu încasa aproximativ 427.000 lei. Totuși, toate aceste sume pălesc în comparație cu venitul brut al lui Ion Sterian – 2,46 milioane lei în 2024, conform raportărilor oficiale.
Reforma companiilor de stat, un pilon central al guvernării
Programul de guvernare al cabinetului Bolojan consacră o secțiune distinctă reformei companiilor de stat. Aici sunt enunțate măsuri precum:
- Eliminarea consiliilor de administrație supradimensionate;
- Reducerea drastică a posturilor cu caracter politic;
- Închiderea companiilor cu pierderi cronice;
- Listarea pe bursă a companiilor profitabile;
- Recrutarea deschisă și apolitică a conducerii executive;
- Introducerea unor contracte de mandat cu bonusuri de performanță și penalități aplicabile.
Totodată, guvernul anunță și audituri de active pentru valorificarea acestora, fie prin administrare locală, fie prin atragerea de investitori privați capabili să le transforme în active profitabile.
O reformă cu ecou în tot sistemul bugetar
Deși accentul cade pe companiile din energie, mesajul transmis este unul general și privește întreg sistemul bugetar: nu vor mai fi tolerate salarii care depășesc cu mult media pieței, sporuri acordate automat și posturi obținute pe criterii politice. Guvernul promite că orice beneficiar de fonduri publice va fi supus unei evaluări stricte și va fi remunerat în funcție de rezultate, nu de relații.
În privința șefului Transgaz, aplicarea acestor măsuri ar reduce semnificativ veniturile sale. Dacă se elimină indemnizația variabilă, el ar rămâne cu aproximativ 410.000 lei anual, adică doar partea fixă a remunerației. O astfel de decizie ar marca nu doar un precedent, ci și o schimbare reală de paradigmă în raportarea statului față de propria sa resursă umană.
Concluzie
Ilie Bolojan pare să fi înțeles că reforma profundă a statului nu înseamnă doar tăiere de funcții sau comasări de instituții, ci o reașezare etică a raportului dintre bani publici și responsabilitate. Dacă va reuși să impună aceste măsuri, inclusiv în fața unor interese adânc înrădăcinate, mandatul său va rămâne un punct de cotitură în guvernarea românească. Rămâne, însă, de văzut cât de mult va putea reforma sistemul din interior – și cât de pregătit este acest sistem să fie reformat.
