Premierul Ilie Bolojan a făcut primul pas într-o reformă anunțată ca fiind profundă și radicală, solicitând demisia tuturor consilierilor și secretarilor de stat din subordinea sa directă. Nu mai puțin de 25 de persoane, mulți dintre ei apropiați de fostul premier Marcel Ciolacu și de președintele PNL Nicolae Ciucă, au fost vizate de această măsură. Miercuri, zece dintre aceștia au fost deja eliberați oficial din funcție, prin decizii semnate personal de noul prim-ministru.
Printre cei care și-au încheiat activitatea se numără Daniel Botănoiu, Monica Săsărman, Ovidiu Nicolae Gheorghe, Alina Georgiana Cimpoieru și Bogdan Mihai Dumea. Lor li s-au adăugat Radu Gheorghe Antohe și Florin Marin Spătaru, precum și consilierii onorifici Mara Popescu – cunoscută pentru implicarea în domeniul cultural – Mihai Varlam și Corneliu Mureșan. Măsura vine într-un moment-cheie, în care noul Executiv își afirmă intenția clară de a restructura din temelii administrația centrală.
Reforma aparatului administrativ, un obiectiv declarat
Conform draftului de program de guvernare consultat de HotNews.ro, echipa premierului Ilie Bolojan își propune să implementeze „o reformă profundă a statului”, începând chiar cu Palatul Victoria. Vor fi operate comasări și desființări de instituții, reduceri de personal de minimum 20%, dar și eliminarea unor sporuri considerate „aberante”. Printre măsurile prioritare se numără adoptarea unei grile unitare de salarizare și introducerea unor criterii de performanță clare și cuantificabile în toate ministerele și agențiile publice.
„Acest lucru nu este doar ineficient, este și costisitor”, se arată în documentul care fundamentează noul program de guvernare. „Vom începe cu administrația centrală. Aici vor avea loc fuziuni, comasări, desființări și reduceri de personal de cel puțin 20%. Vom elimina sporurile aberante, vom aplica o grilă de salarizare unitară și vom introduce criterii clare de performanță. Fiecare minister și agenție va fi supusă unui proces periodic de evaluare.”
Administrația locală, la rândul ei vizată
Măsurile propuse nu se opresc însă la nivel central. În ceea ce privește administrația locală, se propune introducerea unor scheme maximale de personal, precum și alocarea fondurilor bugetare în funcție de indicatori de performanță precum colectarea impozitelor, raportarea corectă a populației și eficiența în eliberarea autorizațiilor de construire. Un exemplu concret îl reprezintă regândirea Poliției Locale, care ar urma să colaboreze mai eficient cu Poliția Română și să fie dimensionată în raport cu populația deservită.
Companiile de stat, sub lupa reformei
Un alt capitol important în planul de reformă este cel al companiilor de stat. Guvernul promite desființarea consiliilor de administrație supradimensionate, reducerea drastică a posturilor politizate și închiderea companiilor cu pierderi cronice. Cele profitabile vor fi încurajate să contribuie la bugetul de stat și nu să alimenteze sinecuri.
Mai mult, se are în vedere listarea la bursă a mai multor entități economice de stat și auditarea activelor acestora, cu scopul de a le valorifica eficient, inclusiv prin transferarea lor către administrațiile locale sau investitori privați.
Măsuri punctuale și schimbări legislative
Pe lista concretă a măsurilor asumate în programul de guvernare figurează:
- Grile de salarizare naționale pentru primăriile care nu își pot susține salariile din venituri proprii;
- Scheme maximale de personal în administrația publică;
- Închiderea companiilor de stat cu pierderi constante;
- Reducerea numărului de membri din consiliile de administrație și comitetele de supraveghere;
- Limitarea indemnizațiilor și salariilor în funcție de performanță;
- Publicarea transparentă a contractelor colective de muncă și a bugetelor.
Reformarea autorităților care se autofinanțează
Guvernul Bolojan are în vedere și modificarea legislației de funcționare a autorităților care se autofinanțează, precum ANCOM, ASF sau ANRE. În aceste instituții se propune plafonarea salariilor și reducerea personalului de suport. De asemenea, economiile realizate de aceste autorități fie vor fi redirecționate către bugetul de stat, fie „lăsate în piață”, pentru a contribui la un climat economic mai echilibrat.
O guvernare centrată pe eficiență și responsabilitate
În concluzie, programul guvernamental asumat de Ilie Bolojan se concentrează pe restructurarea profundă a statului, eficientizarea aparatului administrativ și eliminarea risipei bugetare. În locul beneficiilor „exagerate” și al structurilor umflate artificial, noul guvern promite ordine în finanțele publice, politici sociale corecte și instituții care funcționează pe baza meritului, nu a clientelismului.
Rămâne de văzut în ce măsură această viziune ambițioasă va putea fi pusă în aplicare, însă primele semnale – precum decizia de a elibera consilierii moșteniți de la guvernele anterioare – indică o dorință reală de schimbare.
