Guvernul Ilie Bolojan a intrat astăzi într-o etapă decisivă, într-un context politic tensionat, dar cu o majoritate parlamentară confortabilă. Luni, 23 iunie 2025, a fost o zi cu o încărcătură politică rar întâlnită: audieri maraton în comisii, semnarea oficială a protocolului de coaliție și, în final, votul din plenul reunit pentru învestirea noului Executiv.
Un guvern născut pe repede înainte, dar cu greutăți imediate
Încă de la primele ore ale dimineții, Parlamentul a devenit epicentrul unui val de activitate. Comisiile de specialitate i-au audiat pe toți cei 16 miniștri propuși. Procesul s-a desfășurat fără mari sincope, iar fiecare ministru a primit aviz favorabil, semn că în spatele ușilor închise lucrurile au fost deja negociate până în cel mai mic detaliu.
La ora 16:30, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, premierul desemnat, Ilie Bolojan, a solicitat votul de încredere. Știa că nu riscă prea mult: coaliția formată din PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților are peste 300 de parlamentari, cu mult peste pragul necesar de 233 de voturi pentru învestitură. Votul a fost secret, cu bile, așa cum prevede regulamentul.
Un nou pact politic: rotație și stabilitate
Tot luni, dimineața devreme, a fost semnat protocolul politic al coaliției. Un document care nu doar consfințește o majoritate, ci trasează și regulile jocului politic pentru următorii trei ani și jumătate. Rotația la conducerea Guvernului este una dintre prevederile-cheie: PNL va da premierul în perioada iunie 2025 – aprilie 2027, urmând ca PSD să preia conducerea până la finalul mandatului, în decembrie 2028.
În documentul semnat de liderii celor patru formațiuni, se vorbește despre responsabilitate, reforme structurale, echilibru bugetar, dar și despre „o societate mai dreaptă și mai echitabilă”. Sunt cuvinte mari, pe măsura așteptărilor publice, dar și pe măsura crizelor pe care Guvernul Bolojan va fi obligat să le gestioneze încă din primele zile.
Un guvern împărțit pe linii de partid, dar cu oameni grei
Guvernul condus de Ilie Bolojan are o structură simplificată: 16 ministere și 5 vicepremieri. PSD, PNL și USR își împart majoritatea portofoliilor, iar UDMR primește două ministere.
Echipa PSD:
- Alexandru Rogobete la Sănătate
- Radu Marinescu la Justiție
- Bogdan Ivan la Energie
- Florin Barbu la Agricultură
- Florin Manole la Muncă
- Ciprian Șerban la Transporturi
PNL:
- Cătălin Predoiu la Interne (și vicepremier)
- Alexandru Nazare la Finanțe
- Dragoș Pîslaru la Fonduri Europene
- Daniel David la Educație
USR:
- Oana Țoiu la Externe
- Diana Buzoianu la Mediu
- Ionuț Moșteanu la Apărare (și vicepremier)
- Radu Miruță la Economie
UDMR:
- Cseke Attila la Dezvoltare
- Demeter András István la Cultură
O echipă compusă din figuri deja cunoscute în politica românească, dar și din nume noi, tineri, despre care rămâne de văzut dacă vor confirma sau nu în funcții.
Ilie Bolojan, premierul cu miză tehnocrată
Ilie Bolojan, fost primar al Oradiei și fost președinte de Consiliu Județean, intră în Palatul Victoria cu imaginea unui administrator eficient, pragmatic și direct. În discursurile sale recente, a pus accent pe urgența reformelor, pe reducerea deficitului bugetar și pe accelerarea investițiilor în infrastructură.
„Suntem într-un punct critic. Trebuie să acționăm rapid și eficient, cu o guvernare care își asumă decizii dificile. România nu mai are timp de pierdut”, a declarat Bolojan la finalul audierilor.
Jurământ și primele decizii
După votul din Parlament, noul guvern este programat să depună jurământul în această seară, la ora 21:00, la Palatul Cotroceni. Nu este exclus ca prima ședință a noului Executiv să aibă loc chiar în această noapte, un semnal că Bolojan vrea să înceapă cu adevărat în forță.
Ce urmează?
Deși învestirea s-a făcut pe repede înainte, provocările sunt dintre cele mai grele: deficit bugetar, presiuni fiscale, reforme amânate, sistem de pensii în dezechilibru, crize internaționale care afectează economia românească.
Guvernul Bolojan nu va avea o perioadă de grație. Din prima zi, este așteptat să livreze. Încrederea, în acest moment, nu vine doar din voturile majorității parlamentare, ci mai ales din răbdarea românilor, care a început să se subțieze. Iar dacă noul guvern nu va reuși să confirme, rotația din 2027 s-ar putea produce într-o atmosferă mult mai tensionată.
