După săptămâni tensionate de negocieri și decizii politice, România se pregătește pentru un nou capitol guvernamental: instalarea Cabinetului Ilie Bolojan. Cu o formulă politică fără precedent, ce include cinci vicepremieri și o combinație inedită de figuri vechi și nume surpriză, noul Guvern promite să aducă stabilitate și reformă într-un context politic fragil.
Ilie Bolojan, omul momentului
Fostul primar al Oradei, cunoscut pentru rigoarea sa administrativă, urcă la cel mai înalt nivel al executivului. Înconjurat de o echipă variată, cu susținere din partea a patru partide parlamentare – PNL, PSD, USR și UDMR – dar și cu sprijinul minorităților naționale, Bolojan promite un guvern de acțiune și echilibru. Luni urmează să fie semnat protocolul coaliției, moment ce va marca oficial formarea majorității parlamentare.
„PNL este conștient de responsabilitatea sa și de nevoia urgentă de a stabiliza țara. Suntem pregătiți pentru reforme și pentru o direcție clară”, a declarat Bolojan, duminică, după aprobarea protocolului în forurile liberale.
Cinci vicepremieri pentru o coaliție complexă
Unul dintre cele mai remarcabile elemente ale noului Executiv este numărul record de vicepremieri – cinci la număr. Fiecare partid major din coaliție și-a desemnat reprezentantul, la care se adaugă o voce independentă, reprezentată de Dragoș Anastasiu, un antreprenor apropiat de mediul prezidențial.
- Marian Neacșu (PSD)
- Ionuț Moșteanu (USR)
- Tánczos Barna (UDMR)
- Cătălin Predoiu (PNL)
- Dragoș Anastasiu (independent)
Această formulă vine să gestioneze o echilibristică politică delicată, dar și să asigure că fiecare forță politică își vede valorile reprezentate în actul de guvernare.
Lista miniștrilor: între continuitate și noutate
Guvernul Bolojan propune o combinație de miniștri cu experiență și figuri mai puțin cunoscute, unele dintre ele validate în urma unor competiții interne extrem de strânse.
PNL:
- Finanțe: Alexandru Nazare – revine într-un minister cheie, după o pauză.
- Interne: Cătălin Predoiu – își păstrează influența în aparatul de ordine.
- Educație: Daniel David – universitar respectat, cu viziune academică.
- Proiecte Europene: Dragoș Pîslaru – fost europarlamentar REPER, propus de Bolojan personal.
PSD:
- Justiție: Radu Marinescu
- Transporturi: Ciprian Șerban – va ceda șefia Camerei Deputaților, funcție ce revine lui Sorin Grindeanu.
- Sănătate: Alexandru Rogobete
- Muncă: Florin Manole – l-a învins la limită pe actualul ministru Simona Bucura Oprescu.
- Agricultură: Florin Barbu – câștigător al unei competiții interne la doar câteva voturi.
- Energie: Bogdan Ivan
USR:
- Apărare: Ionuț Moșteanu
- Externe: Oana Țoiu
- Mediu: Diana Buzoianu
- Economie: Radu Miruță
UDMR:
- Dezvoltare: Cseke Attila
- Cultură: Demeter Andras Istvan
Acești miniștri, împreună cu premierul și vicepremierii, vor forma coloana vertebrală a unui guvern menit să gestioneze nu doar provocările economice, ci și marile așteptări ale societății.
Reforma statului, prioritate strategică
Dragoș Anastasiu, în calitate de vicepremier independent, va coordona o direcție nouă – „reforma statului”. Este un semnal clar că noul guvern nu își propune doar menținerea unui echilibru politic, ci și o modernizare profundă a administrației. Acesta a fost unul dintre punctele centrale susținute de Ilie Bolojan în campania internă pentru preluarea PNL.
Urmează votul în Parlament
Audierea miniștrilor în comisiile de specialitate și votul de învestitură ar putea avea loc chiar luni, în funcție de dinamica procedurilor parlamentare. Semnarea protocolului de coaliție este prevăzută în aceeași zi.
O echipă care va fi testată imediat
Guvernul Bolojan pornește la drum într-un context sensibil: deficitul bugetar ridicat, tensiuni sociale, nevoia de atragere rapidă a fondurilor europene și presiunea reformei în sănătate și educație. Misiunea nu va fi ușoară, dar structura propusă, cel puțin la nivel declarativ, oferă premise pentru stabilitate.
Pentru prima dată în istoria politică recentă, România va avea un guvern în care atât dreapta, cât și stânga, dar și mișcări reformatoare și minoritățile, vor avea reprezentare reală în deciziile de la vârful statului. Este, poate, începutul unui nou tip de coabitare politică – unul bazat mai puțin pe conflict și mai mult pe construcție.
