Cine este cu adevărat Eugen Sechila: fost legionar, militar de elită și figură controversată în peisajul politic actual
Eugen Sechila, nume tot mai prezent în spațiul public din România, este o personalitate care îmbină trecutul militar de elită cu o activitate civică controversată. Susținător înfocat al valorilor naționaliste și al Mișcării Legionare interbelice, fost luptător în Legiunea Străină, Sechila a devenit un punct de interes pentru societatea civilă, presa internațională și autoritățile române.
Un trecut militar impresionant
Originar din Sibiu, Eugen Sechila a plecat din țară la doar 19 ani și s-a înrolat în temuta Legiune Străină Franceză, unde a servit timp de 16 ani. În această perioadă, a fost trimis în cele mai fierbinți zone de conflict ale lumii: Afganistan, Orientul Mijlociu, Africa Subsahariană și chiar în fostul spațiu iugoslav. Ulterior, a activat ca și consultant militar privat, în special pentru companii petroliere care operau în teatre de risc ridicat din Africa.
„Am cunoscut și Djibouti, și Golful Aden, și jungla din Guyana Franceză. Am fost acolo cu misiuni clare. Nu vorbesc despre aventuri, ci despre operațiuni în toată regula”, povestea Sechila într-un interviu înregistrat în urmă cu câțiva ani.
Revenirea în România: între supraviețuire și ideologie
După retragerea din viața militară activă, Sechila a decis să revină în România. Aici, și-a canalizat energia către organizarea de tabere de supraviețuire, pe care le descrie ca „de haiducie”, menite – în viziunea sa – să promoveze disciplina, valorile tradiționale și dragostea de țară. Activitățile sale au atras rapid atenția, atât prin forma inedită de organizare, cât și prin elementele ideologice puternic naționaliste care transpar din mesajele și simbolistica adoptate.
„Nu învățăm copiii cum să tragă cu arma, ci cum să gândească liber și să-și respecte rădăcinile”, a spus Sechila într-o postare pe rețelele sociale.
Totuși, criticii consideră că aceste inițiative au accente radicale și pot influența tinerii către o formă de extremism mascat sub ideea de patriotism autentic. În acest context, el a fost acuzat că folosește simboluri legionare și că promovează discursuri nostalgice față de regimul legionar.
Legătura cu Călin Georgescu și campania electorală
Numele lui Eugen Sechila a apărut în prim-plan și datorită implicării în campania electorală a lui Călin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidențiale. Fotografiile în care apare alături de Georgescu și de soția sa, Elena Sechila – nepoata legionarului Gogu Puiu – purtând simboluri legionare sau uniforme paramilitare, au stârnit un val de reacții.
Criticii avertizează că prezența unor astfel de personaje în jurul unui candidat politic poate periclita democrația și poate alimenta un curent periculos în rândul electoratului, mai ales într-o societate unde discursurile naționaliste câștigă tot mai mult teren.
Soția sa – urmașa unui legionar notoriu
Elena Sechila (fostă Puiu) este una dintre figurile centrale în această construcție ideologică. Conduce o organizație care poartă numele unchiului său, Gogu Puiu – lider legionar executat de Securitate în anii ’50. Ea afirmă deschis că „un român absolut trebuie să fie legionar”, iar împreună cu soțul ei promovează constant figuri istorice precum Zelea Codreanu, Mircea Vulcănescu și Valeriu Gafencu.
În același timp, organizațiile internaționale au semnalat că cei doi promovează des mesaje de negare a Holocaustului. Eugen Sechila a numit-o pe Ursula Haverbeck, o germană condamnată pentru astfel de declarații, drept „eroină”. O astfel de atitudine contravine legislației române și a atras atenția inclusiv a comunității evreiești din România, care a acuzat deschis derapajele lui Sechila și cerut intervenția autorităților.
Ce urmează pentru Sechila?
Deocamdată, Eugen Sechila nu este anchetat oficial, însă activitatea sa este monitorizată îndeaproape de autorități și de societatea civilă. Asocierea dintre un trecut militar de elită și prezentul ideologic extremist ridică semne de întrebare asupra graniței fine dintre patriotism și radicalism.
Ce e clar, însă, este că în România post-decembristă, figuri ca Eugen Sechila reușesc să atragă atenția unui segment de populație nemulțumit de direcția în care merge societatea. Iar acest fenomen trebuie observat, analizat și gestionat cu luciditate, fără a se cădea în extreme.
