Sebastian Burduja liniștește România: „Nu există un risc real de blackout. Sistemul energetic e solid”
Într-un climat european tot mai tensionat din cauza fluctuațiilor energetice și a scenariilor pesimiste legate de pene de curent, ministrul interimar al Energiei, Sebastian Burduja, vine cu un mesaj clar pentru toți românii: sistemul energetic național este stabil, iar un blackout total nu reprezintă, la acest moment, o amenințare reală pentru țara noastră.
Prezent într-o emisiune la Digi24, Burduja a recunoscut că, deși nu se poate exclude complet o astfel de posibilitate, România nu se află în pragul unei crize energetice majore. „Nu suntem în acel scenariu”, a spus el ferm, făcând referire la singurul episod de blackout național din istoria țării – cel din 10 mai 1977, când, la doar două luni după devastatorul cutremur din martie, o pană de curent de proporții a lăsat România în întuneric timp de șase ore. „Pagubele au fost de trei-patru ori mai mari decât cele provocate de seismul din același an”, a completat ministrul.
România, avantajată de un mix energetic solid
Ce ne apără, concret, de un astfel de scenariu? Potrivit ministrului, țara noastră are un atu important în fața altor state europene: un mix energetic diversificat. „Avem norocul să ne bazăm pe mai multe surse: hidro, nuclear, gaze, eolian și solar. În plus, în acest moment, lacurile de acumulare sunt umplute în proporție de peste 82%, ceea ce înseamnă că aportul de energie hidro va fi unul consistent în perioada următoare”, a explicat Burduja.
În sprijinul acestor declarații vin și datele privind capacitățile funcționale ale sistemului. Centrala nucleară de la Cernavodă urmează să revină în funcțiune, după o perioadă de mentenanță, cu o putere de aproape 700 de megawați. La aceasta se adaugă centrala pe gaz de la Brazi și energia produsă de panourile solare și turbinele eoliene.
Într-un context regional marcat de incertitudini – vezi cazul Spaniei, unde întreruperile de energie au generat panică – România pare să se mențină pe linia de plutire, ba chiar să navigheze cu încredere printre provocări.
Mesaj tranșant pentru cei care răspândesc panică
Totodată, Sebastian Burduja a criticat dur valul de informații alarmiste vehiculate în spațiul public, mai ales în perioada alegerilor, când au apărut îndemnuri către populație să retragă bani din bănci sau să se pregătească pentru o criză energetică de proporții.
„Știu că s-a tot vorbit despre blackout, despre ATM-uri goale și tot felul de panică indusă. Dar toate aceste lucruri sunt manipulări. Oamenii trebuie să înțeleagă că sistemul energetic național este bine pus la punct și monitorizat constant. Nu există motive reale de teamă”, a declarat ministrul.
Burduja a subliniat că ministerul pe care îl conduce colaborează strâns cu toate instituțiile implicate în administrarea rețelelor energetice, pentru a anticipa orice posibile riscuri și a interveni prompt dacă apar disfuncționalități.
Povestea blackout-ului din 1977 – o lecție pentru autorități
Ministrul a readus în discuție cel mai negru episod din istoria energetică a țării – blackout-ul din 10 mai 1977. Atunci, un scurtcircuit la stația Tismana a dus la deconectarea simultană a trei grupuri energetice de la Porțile de Fier, provocând un deficit de 1.100 MW. Reacția lentă a autorităților a permis extinderea avariei în tot sistemul, iar țara a rămas complet fără curent timp de aproximativ șase ore.
Incidentul a provocat pierderi economice uriașe și a lăsat o amprentă puternică în memoria colectivă. „A fost un episod tragic, dar din care s-au învățat lecții importante. Sistemul de azi nu mai seamănă deloc cu cel de atunci”, a punctat Burduja.
Românii, îndemnați la vigilență, nu la panică
În final, Sebastian Burduja a transmis un apel la calm și responsabilitate. A recunoscut că orice sistem energetic, indiferent de țară, poate avea momente vulnerabile, dar a insistat că România este pregătită să facă față oricăror provocări.
„Să nu ne lăsăm pradă zvonurilor și manipulărilor. Să fim informați corect și să ne bazăm pe realitate, nu pe panică. Sistemul funcționează, e bine supravegheat și capabil să răspundă rapid în caz de nevoie”, a încheiat ministrul Energiei.
Într-o perioadă în care Europa tremură la gândul unei crize energetice iminente, România pare să fi învățat din trecut și își păstrează sângele rece. Iar pentru români, veștile bune sunt întotdeauna binevenite.
