Lovitură dură pentru administrația locală: reduceri de 25% din personal. Noul proiect al Ministerului Dezvoltării intră în dezbatere
O veste cu impact major pentru administrația publică din România a venit joi, 28 august, de la Ministerul Dezvoltării. Dacă inițial planul de reformă prevedea o reducere de 20% a posturilor din primării, prefecturi și consilii județene, noua variantă a legii ridică pragul la 25%. Proiectul revizuit a fost transmis Consiliului Economic și Social (CES) pentru avizare și urmează să intre în dezbatere parlamentară în perioada imediat următoare.
Această schimbare vine pe fondul presiunilor legate de buget, dar și al dorinței coaliției de guvernare de a restructura drastic aparatul administrativ. Pentru zeci de mii de funcționari publici din toată țara, vestea de joi înseamnă nesiguranță și teamă pentru ziua de mâine.
Reducerile, raportate la populația actuală
Una dintre noutățile importante aduse de Ministerul Dezvoltării este modul de calcul al reducerilor. Dacă varianta inițială se baza pe datele recensământului din 2021, acum criteriul va fi populația raportată de Institutul Național de Statistică (INS) la 1 ianuarie 2024. Practic, numărul maxim de posturi pentru fiecare unitate administrativ-teritorială va fi ajustat în funcție de populația reală și apoi redus cu un sfert.
„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, numărul maxim al posturilor corespunzător fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale (…) luând în considerare populația comunicată de INS la 1 ianuarie 2024, se reduce cu 25%”, se arată în document.
Această formulare schimbă radical situația în special pentru primăriile din orașele mai mici sau pentru comunele care au pierdut locuitori în ultimii ani. În timp ce în marile municipii reducerea se va simți la nivel de zeci sau sute de posturi, în mediul rural, chiar și câteva tăieri pot lăsa administrațiile descoperite.
Calendar strâns pentru aplicarea măsurilor
Proiectul de lege prevede termene clare și destul de dure. Autoritățile locale vor avea la dispoziție 30 de zile de la comunicarea noilor limite pentru a adopta hotărârile consiliilor locale și județene privind aplicarea reducerilor. După această etapă, în maximum 60 de zile, reorganizarea efectivă a aparatului administrativ trebuie să fie încheiată.
Asta înseamnă că, în doar trei luni de la intrarea în vigoare a legii, administrațiile locale vor trebui să decidă cine pleacă și cine rămâne. Situația se anunță tensionată, mai ales în comunitățile unde oamenii lucrează de zeci de ani în primării sau consilii și unde relațiile de rudenie sau prietenie se intersectează inevitabil cu deciziile politice.
Pachetul 2 de reforme, cu asumare în Parlament
Reforma administrației face parte din Pachetul 2 de măsuri legislative, un set de cinci proiecte prin care guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să își pună amprenta asupra structurii statului. Executivul a anunțat că își va asuma răspunderea în Parlament pentru aceste proiecte săptămâna viitoare, ceea ce înseamnă că, în lipsa unei moțiuni de cenzură, ele vor intra direct în vigoare.
Printre măsurile vizate se numără, pe lângă reducerea aparatului administrativ, și noi reguli pentru firmele cu datorii, creșterea controlului la ANAF și Autoritatea Vamală, dar și introducerea unei taxe logistice pentru coletele extracomunitare. Reforma funcționarilor publici rămâne, însă, cel mai sensibil punct.
Reacții și efecte așteptate
În teritoriu, veștile au fost primite cu neliniște. Mulți primari se tem că, dincolo de eficientizare, reducerile vor pune în pericol funcționarea normală a administrației. „Noi deja lucrăm cu personal puțin. Dacă se taie încă 25%, rămânem fără oameni pe urbanism, pe proiecte europene, pe asistență socială. Nu mai vorbim de serviciile de bază pentru cetățeni”, spune edilul unei comune din județul Vaslui.
De partea cealaltă, guvernul insistă că reducerea este necesară pentru a opri risipa de resurse și pentru a direcționa mai mulți bani spre investiții. Premierul Ilie Bolojan a subliniat, în repetate rânduri, că România are nevoie de administrații mai suple și mai eficiente, în care funcționarii să fie evaluați după performanțe, nu după vechime.
Specialiștii atrag atenția că o astfel de măsură trebuie dublată de investiții în digitalizare. „Nu poți să reduci un sfert din personal fără să pui nimic în loc. Trebuie sisteme informatice moderne, proceduri clare și instruire pentru cei care rămân. Altfel, cetățenii vor simți doar lipsa oamenilor la ghișeu”, explică un expert în administrație publică.
Între reformă și realitatea din teren
De-a lungul ultimelor decenii, aproape fiecare guvern a promis restructurarea aparatului administrativ, însă puține măsuri au fost duse la capăt. De această dată, fermitatea cu care coaliția promovează proiectul arată că intenția este serioasă. Totuși, între dorința de reformă și realitatea din teren există un drum anevoios.
Pe de o parte, oamenii cer servicii publice rapide și eficiente. Pe de altă parte, în multe primării, lipsa resurselor și birocrația cronică fac ca lucrurile să se miște greu. Reducerea de 25% ar putea fi o șansă de resetare, dar și un risc de blocaj, dacă nu va fi însoțită de măsuri complementare.
Concluzie
Proiectul transmis joi CES nu este doar o inițiativă tehnică, ci o decizie politică cu impact major asupra comunităților locale. Reducerea cu un sfert a posturilor din administrația publică va însemna, pentru unii, pierderea locului de muncă, iar pentru alții, șansa unei administrații mai eficiente.
Cert este că perioada următoare va aduce tensiuni și negocieri, iar modul în care legea va fi aplicată va arăta dacă România este pregătită, în sfârșit, să facă pasul către o administrație modernă. Până atunci, funcționarii din toată țara așteaptă cu sufletul la gură să afle dacă numele lor va rămâne pe lista celor care mai au un loc în instituțiile statului sau dacă vor fi nevoiți să își caute un nou drum.
