Diplomația internațională a intrat din nou în febra negocierilor după summitul din Alaska dintre Vladimir Putin și Donald Trump, întâlnire care, deși nu a adus un acord pentru încetarea războiului din Ucraina, a generat reacții rapide la nivel global. În primele 48 de ore după discuțiile ruso-americane, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a purtat convorbiri telefonice cu omologii săi din Turcia și Ungaria, semn că Moscova încearcă să capitalizeze momentul.
Putin și Trump, față în față în Alaska
Vineri, președintele rus Vladimir Putin s-a întâlnit cu liderul american Donald Trump într-un summit așteptat cu mult interes, desfășurat în Alaska. Conferința de presă care a urmat a surprins printr-o declarație a președintelui SUA, care a afirmat: „Rusia este o putere foarte mare, iar ei nu sunt”, referindu-se la Ucraina și la necesitatea ca Kievul să accepte un compromis. Afirmația a stârnit imediat reacții mixte, atât la Washington, cât și în capitalele europene.
Deși nu s-a ajuns la un acord privind încetarea războiului, simpla reluare a dialogului direct între cei doi lideri a fost privită ca un semnal că, în spatele ușilor închise, se caută o formulă de ieșire din conflict.
Discuția cu Turcia – un mediator constant
La scurt timp după summit, Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat că Lavrov a discutat cu omologul său turc, Hakan Fidan, la inițiativa Ankarei. Comunicatul Moscovei precizează că cei doi oficiali „au schimbat puncte de vedere cu privire la rezultatele întâlnirii la nivel înalt Rusia – SUA din Alaska”.
Turcia, stat membru NATO, a încercat încă de la începutul războiului să joace un rol de mediator între Moscova și Kiev, păstrând canalele diplomatice deschise cu ambele părți. Ankara s-a implicat activ în acordurile privind transportul cerealelor prin Marea Neagră și a reușit, de mai multe ori, să detensioneze situații critice. Convorbirea Lavrov-Fidan arată că Turcia rămâne un actor-cheie în ecuația de securitate regională.
Ungaria, singura voce prietenoasă din UE
O altă discuție semnificativă a avut loc sâmbătă, între Lavrov și ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Potrivit comunicatului emis de Moscova, „părțile au discutat probleme legate de criza ucraineană în contextul rezultatelor summitului Rusia-SUA”.
Ungaria, condusă de premierul Viktor Orban, a rămas una dintre puținele țări europene care menține legături strânse cu Rusia. Budapesta a criticat în repetate rânduri sancțiunile impuse de Uniunea Europeană, atrăgând nemulțumirea partenerilor occidentali și reproșuri din partea Kievului. Prin dialogul cu Moscova, Ungaria confirmă linia politică independentă pe care o urmează, chiar cu riscul izolării în interiorul blocului comunitar.
Reacțiile internaționale după summit
Declarațiile lui Trump și reacțiile de după întâlnirea din Alaska au polarizat scena politică. Premierul ungar Viktor Orban a salutat discuțiile, afirmând că „lumea este un loc mai sigur decât era ieri”. În schimb, mai mulți lideri europeni au subliniat că „numai Ucraina poate decide asupra propriului teritoriu”, respingând orice compromis care ar putea fi impus din exterior.
Uniunea Europeană și-a reafirmat sprijinul pentru Kiev, subliniind că negocierile trebuie să aibă la bază respectarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Un joc diplomatic de lungă durată
Chiar dacă summitul Putin–Trump nu a produs o înțelegere concretă, reacțiile rapide ale diplomației ruse și implicarea unor actori precum Turcia și Ungaria arată că negocierile privind războiul din Ucraina rămân o miză centrală pentru echilibrul global.
Moscova încearcă să transmită semnalul că are aliați și parteneri de dialog, chiar și în interiorul NATO sau al Uniunii Europene. În același timp, Washingtonul testează terenul pentru posibile compromisuri, însă declarațiile lui Trump sugerează că presiunea ar putea fi pusă direct pe Kiev pentru a accepta concesii.
Pentru moment, pacea rămâne departe, dar scena internațională se animă din nou, iar fiecare mișcare diplomatică este atent urmărită.
