Daniel David a dat vestea cea mare despre anul școlar 2025-2026.

Anul școlar 2025 – 2026 începe cu provocări majore

Într-un context economic tensionat și marcat de măsuri fiscal-bugetare dure, România deschide anul școlar 2025 – 2026 cu multe întrebări, dar și cu promisiuni de echilibru și stabilitate. Ministrul Educației, Daniel David, a transmis un mesaj amplu și direct cadrelor didactice, elevilor și părinților, recunoscând dificultățile prin care trece sistemul, dar pledând pentru solidaritate și speranță.

Educația, prinsă în logica crizei economice

Ministrul a subliniat că măsurile adoptate în cadrul Pachetului I de ajustări bugetare nu au fost dorite, dar au fost inevitabile. „Suntem nevoiți să le implementăm pentru a putea încheia anul cu salarii și burse previzibile și pentru a construi apoi o speranță de dezvoltare”, a precizat Daniel David.

Educația a fost inclusă încă de la început în acest pachet, pentru că anul școlar începe în septembrie și era nevoie ca ajustările să intre imediat în vigoare. Efortul nu a fost în zadar: România a trecut cu bine de evaluările ECOFIN, S&P și Fitch, evitând retrogradări financiare care ar fi pus în pericol fondurile europene și proiectele din PNRR. „Educația și-a făcut datoria față de ea însăși și față de țară”, a transmis ministrul.

Profesorii, între nemulțumiri și noi responsabilități

Noul an școlar începe cu aproximativ 214.700 norme didactice, în scădere față de cele 229.110 de anul trecut. Din total, 156.390 sunt ocupate de profesori titulari, iar restul de suplinitori. Creșterea normei didactice cu două ore pe săptămână aduce România în media Uniunii Europene, dar a stârnit nemulțumiri în rândul cadrelor didactice.

Pentru a echilibra situația, ministerul promite reducerea birocrației, astfel încât profesorii să dedice mai mult timp predării efective și mai puțin completării de documente. De asemenea, au fost introduse ore remediale, menite să reducă abandonul școlar și să ofere sprijin suplimentar elevilor cu lacune. „Dacă facem bine aceste lucruri, orice cadru didactic preferă să aibă mai multe ore de predare, nu de hârtii”, a subliniat Daniel David.

Rețeaua școlară, reorganizată cu 8%

Unul dintre cele mai delicate puncte este reorganizarea rețelei școlare, care a redus fragmentarea cu peste 8%. În multe zone rurale, clase cu efective extrem de mici – uneori chiar cu un singur elev – au fost comasate pentru a eficientiza procesul educațional.

„Am păstrat în fiecare comună cel puțin o școală cu personalitate juridică, indiferent de numărul copiilor”, a precizat ministrul, explicând că măsura a fost gândită pentru a nu îngrădi accesul la educație.

Regulile privind numărul de elevi la clasă au fost ajustate, însă fără schimbări dramatice. Situațiile speciale, mai ales pentru copiii cu cerințe educaționale speciale, rămân protejate, cu efective reduse.

Bursele sociale, în centrul atenției

Fondul alocat pentru burse a fost redus, însă ministerul a decis să păstreze ca prioritate bursele sociale, pentru a sprijini elevii din medii vulnerabile. „Este vital să menținem acești elevi în sistemul de învățământ. Ei sunt cei mai expuși riscului de abandon”, a subliniat Daniel David.

Planul ministerului este ca, odată cu îmbunătățirea situației bugetare, să fie readuse la nivelul anterior bursele pentru performanță olimpică și sprijinul pentru studenți. De asemenea, autoritățile locale și companiile private ar putea fi implicate în finanțarea burselor, pentru a completa fondurile de la stat.

Obiectivele ministerului – pe trei paliere

Daniel David a prezentat o viziune etapizată pentru viitor:

• Pe termen scurt: implicarea profesorilor pensionați acolo unde lipsesc cadre, pregătirea bugetului pentru 2026 și finalizarea implementării PNRR până în august 2026.
• Pe termen mediu: adoptarea legii salarizării unitare, cu respectarea promisiunii privind salariile debutanților și ale asistenților universitari.
• Pe termen lung: alocarea a 15% din bugetul național pentru educație și a 1% din PIB pentru cercetare.

„Educația are nevoie de resurse suplimentare, utilizate înțelept, pentru salarii atractive, specialiști și programe de infrastructură, în special pentru educația timpurie”, a declarat ministrul.

Apel la solidaritate

Într-un ton sincer și uneori personal, Daniel David a recunoscut că a devenit „paratrăsnet pentru critici” în ultimele luni, unele justificate, altele alimentate de dezinformare. „Trăim într-o lume complicată, unde există încercări de destabilizare inclusiv în domeniul educației. În aceste condiții, am preferat să fiu mai rezervat public, pentru a nu amplifica tensiunile”, a explicat el.

La final, mesajul său a fost unul de unitate și responsabilitate: „Putem ieși din această situație doar împreună, prin solidaritate și acțiuni raționale, fără a lăsa ca diferențele de opinie să devină animozități. Facem acest lucru pentru noi, dar mai ales pentru viitorul copiilor noștri”.

Concluzie

Anul școlar 2025 – 2026 debutează sub semnul austerității, dar și al speranței. Ministerul Educației a pus accent pe stabilitatea salariilor și a burselor sociale, pe reducerea birocrației și pe consolidarea rețelei școlare. Profesorii și elevii resimt presiunea schimbărilor, însă direcția anunțată de Daniel David urmărește să transforme criza într-o oportunitate pentru reformă și eficientizare.

„Nu funcția de ministru contează, ci ca anul școlar să înceapă normal, fără festivisme inutile, dar cu premisele necesare pentru un sistem funcțional. Apoi, să putem vorbi despre dezvoltare, nu despre austeritate”, a conchis ministrul Educației.