Premierul Ilie Bolojan intenționează să implementeze o majorare considerabilă a taxelor și impozitelor locale, începând cu 1 ianuarie 2026, măsură care face parte dintr-un nou pachet de reforme fiscale. Potrivit primarului municipiului Buzău, Constantin Toma, prezent la o întâlnire cu Asociația Municipiilor din România, șeful Guvernului a vorbit despre o creștere de până la 70% a nivelului actual al impozitelor.
„Domnul prim-ministru ne-a spus că se are în vedere o creștere cu 70% a impozitelor actuale”, a declarat edilul, citat de stirileprotv.ro.
Măsura, parte a „Pachetului 2” de reforme fiscale și administrative
Această propunere este inclusă în așa-numitul „Pachet 2”, un set amplu de reforme care urmărește eficientizarea cheltuielilor publice, dar și consolidarea veniturilor la nivelul autorităților locale. Printre inițiativele avute în vedere se află și reducerea personalului din administrațiile locale, cu un procent estimat la 20%.
„Este vorba despre acest Pachet 2, în mod special. Se așteaptă reduceri de personal de circa 20%”, a mai precizat Constantin Toma.
Un alt element cheie al reformei este schimbarea modului de calcul al impozitelor locale. Acestea ar urma să fie stabilite în funcție de valoarea de piață a imobilelor și terenurilor deținute de persoane fizice, o abordare care vizează creșterea eficienței fiscale și actualizarea bazei de impozitare.
„S-a discutat despre creşterea taxelor şi impozitelor pe valoarea de piaţă a clădirilor şi a terenurilor pe care le dețin şi persoanele fizice”, a explicat edilul Buzăului.
Distribuirea fondurilor colectate – un punct sensibil
Un aspect încă neclar îl reprezintă împărțirea banilor colectați în urma majorărilor. Conform declarațiilor primarului Toma, Guvernul își dorește ca o parte considerabilă din aceste sume suplimentare să fie redirecționată către bugetul de stat, pentru acoperirea unor cheltuieli esențiale.
„O parte din acești bani, prin negociere, va ajunge şi la noi, dar dumnealui îşi dorește să ajungă cât mai mult din această sumă la Guvern”, a menționat primarul.
Potrivit acestuia, printre cheltuielile presante ale statului se numără și serviciul datoriei publice, care presupune plata unor dobânzi anuale în valoare de peste 10 miliarde de euro.
Un jalon PNRR care obligă România la acțiune
Modificările fiscale propuse de Executiv nu vin doar ca parte a unei politici interne, ci și ca urmare a angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România trebuie să își ajusteze legislația fiscală pentru a atinge țintele bugetare stabilite prin PNRR.
„Noi avem un jalon în PNRR, trebuie îndeplinit, referitor la aceste taxe şi impozite locale, şi se propune această soluție”, a subliniat Constantin Toma.
Calendarul implementării: dezbatere publică în august
Înainte ca aceste măsuri să devină oficiale, autoritățile vor demara procesul de transparență decizională. Proiectul de hotărâre ar urma să fie publicat pentru dezbatere în cursul lunii august, iar ulterior să fie aprobat printr-o hotărâre de guvern.
„Va intra în dezbatere publică, va intra în transparență, după care va ieși o hotărâre de guvern, probabil în această lună”, a precizat edilul.
Avertisment privind riscul intrării în categoria „junk”
În finalul declarațiilor sale, Constantin Toma a tras un semnal de alarmă privind viitorul economic al României, avertizând că, în lipsa unor măsuri ferme de reducere a cheltuielilor și de creștere a veniturilor, țara riscă să ajungă într-o situație financiară critică.
„În cazul în care nu se va continua cu măsurile de reducere a cheltuielilor şi de creştere a veniturilor, astfel încât deficitul bugetar să coboare la un procent în jur de 8%, va fi foarte dificil pentru România să evite junk-ul”, a încheiat Toma.
Aceste evoluții vin într-un context economic tensionat, în care România încearcă să-și echilibreze bugetul și să respecte angajamentele europene, fără a compromite stabilitatea locală și nivelul de trai al populației. Rămâne de văzut cum vor fi primite aceste măsuri de către administrațiile locale și, mai ales, de către cetățeni.
