Un nou studiu realizat de cercetătorii Institutului Pasteur din Paris scoate la iveală o descoperire tulburătoare: virusul SARS-CoV-2, responsabil de pandemia COVID-19, ar putea persista în creier chiar și la 80 de zile după faza acută a infecției. Analizele au fost realizate pe modele animale – în acest caz, hamsteri – și au identificat posibile explicații biologice pentru o serie de simptome neurologice întâlnite frecvent în sindromul post-COVID, precum depresia, anxietatea, tulburările de memorie sau stările de epuizare inexplicabilă.
Virusul rămâne activ în trunchiul cerebral
Publicat în revista Nature Communications pe 22 iulie, studiul evidențiază faptul că virusul are capacitatea de a infecta și de a rămâne activ în trunchiul cerebral – o zonă vitală a sistemului nervos central. Cercetătorii au remarcat că, deși sarcina virală scade în timp, virusul continuă să infecteze celule noi „în liniște”, fără a declanșa un răspuns imunitar evident. Consecințele acestei prezențe prelungite pot fi semnificative.
Dr. Anthony Coleon, unul dintre autorii studiului, explică faptul că infecția cu SARS-CoV-2 afectează în mod direct activitatea dopaminei – substanță crucială pentru reglarea emoțiilor, memoriei și a stării generale de bine. „Am observat o dereglare a genelor responsabile de metabolismul și funcționarea neuronilor, similară cu ceea ce se întâmplă în bolile neurodegenerative, cum este Parkinson”, afirmă specialistul.
Efecte similare bolilor neurodegenerative
Ceea ce îi îngrijorează cel mai mult pe cercetători este faptul că virusul pare să influențeze producția de dopamină, ceea ce explică apariția simptomelor de depresie sau anxietate, chiar și la săptămâni ori luni de la infectare. Guilherme Dias de Melo, autorul principal al studiului, afirmă că acesta este primul demers științific care arată „în mod clar, pe modele animale, impactul pe termen lung asupra creierului și modul în care COVID-19 afectează neuronii responsabili cu dopamina”.
Organizația Mondială a Sănătății a confirmat deja existența unor semnale clare privind persistența virusului în organismul uman, alături de dereglări ale sistemului imunitar și apariția unor reacții autoimune. Aceste constatări vin în contextul în care sindromul post-COVID afectează, conform Santé Publique France, aproximativ 4% din populația Franței, și milioane de persoane la nivel global. Simptomele includ oboseală cronică, probleme respiratorii, dureri de cap persistente și tulburări de concentrare.
Pandemia a accelerat îmbătrânirea creierului
Un alt studiu, realizat de cercetători de la Universitatea din Nottingham, vine să completeze acest tablou îngrijorător. Cu ajutorul inteligenței artificiale și al unei baze de date impresionante – peste 15.000 de persoane din Biobanca Regatului Unit – specialiștii au analizat modul în care pandemia a afectat sănătatea creierului, indiferent dacă subiecții au fost infectați sau nu.
Rezultatul? Creierul uman a „îmbătrânit” în medie cu cinci luni și jumătate mai repede în perioada pandemiei. Comparând imagini cerebrale dinainte de 2020 cu cele realizate în timpul pandemiei, cercetătorii au descoperit o scădere vizibilă a densității cerebrale, asociată adesea cu stresul prelungit, izolarea socială, incertitudinea economică și lipsa de activitate fizică sau cognitivă. Efectele au fost resimțite inclusiv de persoane sănătoase, fără simptome sau infecție confirmată.
O nouă perspectivă asupra „Long COVID”
Descoperirile celor două echipe științifice aduc un nou nivel de înțelegere în ceea ce privește sindromul post-COVID, cunoscut și sub denumirea de „Long COVID”. Nu mai este vorba doar de simptome izolate, ci de modificări reale, biologice, ale creierului – unele dintre ele comparabile cu cele observate în boli degenerative severe.
În acest context, cercetătorii atrag atenția că eforturile de recuperare post-pandemică trebuie să includă nu doar aspectele fizice, ci și cele neurologice și psihologice. „Avem nevoie de un sprijin mai puternic pentru cercetare și pentru persoanele care încă suferă în tăcere, cu simptome care nu pot fi ignorate sau minimizate”, afirmă dr. Guilherme Dias de Melo.
Pandemia a lăsat urme adânci în societate, iar aceste noi dovezi științifice arată că efectele ei nu se limitează la numărul de infectări sau decese – ci se întind, nevăzute, în cele mai sensibile colțuri ale corpului uman: creierul și sufletul.
