Deși Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat în mod public obiectivul de a reduce cheltuielile bugetare și de a eficientiza aparatul administrativ, structura noului Executiv votat luni de Parlament contrazice chiar esența acestui angajament. Cabinetul Bolojan include, în mod fără precedent, nu mai puțin de cinci vicepremieri – o cifră record în istoria post-decembristă a României.
Cinci vicepremieri într-un guvern al austerității
În formula finală agreată după negocierile din coaliție, fiecare partid important și-a asigurat reprezentarea în poziția de vicepremier. La solicitarea expresă a premierului Ilie Bolojan, în Executiv a fost inclus și un vicepremier independent, rezultând o arhitectură guvernamentală stufoasă și costisitoare. Astfel, alături de premier, vor avea rang de viceprim-ministru Marian Neacșu (PSD), Cătălin Predoiu (PNL), Tanczos Barna (UDMR), Ionuț Moșteanu (USR) și Dragoș Anastasiu (independent).
Pentru comparație, Guvernul Marcel Ciolacu funcționa cu trei vicepremieri, iar executivul condus de Nicolae Ciucă sau cel al lui Florin Cîțu avea doar câte doi. Până în prezent, cel mai numeros grup de vicepremieri a fost cel al primului guvern de după Revoluție, instalat în martie 1990, care a numărat patru persoane în această funcție – cu unul mai puțin decât actualul Executiv Bolojan.
Costuri ridicate pentru contribuabili
Această structură neobișnuit de amplă implică și o povară bugetară semnificativă. Potrivit grilei de salarizare valabile la 31 martie 2025, fiecare vicepremier încasează un salariu brut lunar de 24.610 lei – echivalentul a aproximativ 14.400 lei net. Calculat anual și multiplicat cu cinci, rezultă un impact de aproape 1,5 milioane de lei, doar din salarii. La acest cuantum se adaugă o serie de beneficii și facilități:
- mașină de serviciu cu șofer și combustibil decontat;
- diurne pentru deplasări interne și externe;
- costuri pentru transport aerian, cazare și mese, acoperite din fonduri publice.
Astfel, în ciuda discursului despre responsabilitate bugetară, funcționarea efectivă a Executivului presupune cheltuieli considerabile, într-un moment în care România se confruntă cu presiuni constante asupra bugetului și cu avertismente din partea Comisiei Europene privind deficitul fiscal.
Vicepremierul care trebuie să reformeze… postul pe care îl ocupă
Una dintre cele mai discutate numiri este cea a lui Dragoș Anastasiu, antreprenor cunoscut în mediul de afaceri și supranumit „Elon Musk de România”. Numirea sa ca vicepremier independent, cu misiunea declarată de a reforma aparatul bugetar și de a „subția” structurile statului, stârnește deja reacții ironice în spațiul public, în contextul în care Anastasiu însuși va figura pe lista funcțiilor cel mai bine plătite din Guvern.
Fost consilier onorific al președintelui României în perioada interimatului lui Ilie Bolojan la Cotroceni, Anastasiu are acum o sarcină dificilă: să impună rigoare bugetară într-un executiv care debutează cu cel mai extins număr de vicepremieri din ultimele trei decenii.
Diferențe salariale semnificative în interiorul Guvernului
Funcția de vicepremier este, din punct de vedere financiar, una dintre cele mai bine plătite din cadrul Secretariatului General al Guvernului. Spre exemplu, un secretar de stat sau un consilier de stat are un salariu brut de 16.640 lei, ceea ce înseamnă aproximativ 10.000 lei net lunar. Diferența salarială față de un vicepremier este considerabilă, apropiindu-se de 5.000 lei în plus lunar.
Această ierarhie a veniturilor ridică întrebări legitime în ceea ce privește sustenabilitatea financiară a aparatului executiv, într-o perioadă în care inclusiv Banca Națională avertizează asupra presiunilor inflaționiste și asupra disciplinei fiscale necesare pentru a respecta angajamentele asumate în fața Bruxelles-ului.
Concluzie: între reformă și realitate
Guvernul Ilie Bolojan pleacă la drum cu promisiunea unei „reforme profunde” a administrației publice. Însă chiar structura sa internă – supradimensionată și costisitoare – ridică primele semne de întrebare privind coerența dintre intențiile declarate și deciziile concrete. Rămâne de văzut dacă cei cinci vicepremieri vor aduce valoare reală în actul guvernării sau dacă această configurație va rămâne doar o concesie politică, plătită din bani publici.
