Statul român va avea de acum înainte un cadru legal mult mai eficient pentru a confisca averile dobândite ilegal, datorită noilor modificări aduse Codului de procedură penală. Legea a fost promulgată de președintele interimar Ilie Bolojan, iar efectele ei se vor resimți rapid în activitatea parchetelor și instanțelor.
Confiscare mai rapidă, fără citarea părților
Noua reglementare permite ca bunurile să fie puse sub sechestru chiar din faza urmăririi penale, fără ca inculpatul să fie audiat sau măcar citat. Procurorul poate emite o ordonanță prin care să impună măsuri asigurătorii, iar judecătorul de cameră preliminară are acum atribuții clare de a lua decizii urgente în acest sens, fără citarea părților.
Acest mecanism este menit să prevină distrugerea, înstrăinarea sau ascunderea bunurilor ce ar putea face obiectul confiscării speciale sau extinse. Practic, anchetatorii nu mai sunt legați de birocrația lentă a procedurilor anterioare, ci pot interveni ferm, atunci când există suspiciuni întemeiate că bunurile sunt rezultatul unor infracțiuni.
Părțile civile pot cere și ele sechestru
Una dintre cele mai importante noutăți este aceea că și partea civilă — adică persoana prejudiciată de o faptă penală — poate cere direct impunerea măsurilor asigurătorii. Astfel, articolul 249, alineatul 6, prevede explicit că cererea poate fi adresată fie procurorului, fie judecătorului de cameră preliminară, fie instanței de judecată. Această posibilitate oferă mai multă protecție victimelor și o șansă reală la recuperarea prejudiciului.
Măsurile asigurătorii dispuse de autoritățile judiciare pot fi, astfel, folosite și de partea civilă în proces, într-un gest clar de întărire a drepturilor acesteia. Legea vine astfel să repare o vulnerabilitate veche a sistemului: multe persoane prejudiciate nu reușeau să-și recupereze paguba, pentru că bunurile suspectului dispăreau din peisaj înainte de o hotărâre definitivă.
Procurorii primesc mai multă putere
Prin modificările aduse, procurorii au la dispoziție instrumente suplimentare. Ei pot lua măsuri de sechestru din oficiu sau la cererea părților, iar această decizie se poate lua rapid, chiar înainte de trimiterea în judecată a inculpatului. Articolul 249, alineatul 1, a fost modificat tocmai în acest sens, dând posibilitatea aplicării măsurilor asigurătorii în orice etapă a procesului penal — fie în cursul urmăririi penale, fie în camera preliminară, fie în timpul procesului propriu-zis.
Justiția are, astfel, o armă mai eficientă în lupta împotriva criminalității financiare. Într-un stat în care deseori infractorii aveau timp să-și vândă casele, mașinile sau să transfere sume uriașe în conturi din străinătate, legea vine cu o soluție concretă pentru a opri aceste practici.
O măsură de siguranță cu miză mare
Potrivit modificărilor, scopul acestor măsuri este limpede: evitarea ascunderii, distrugerii sau înstrăinării bunurilor ce pot fi confiscate ori folosite pentru plata unor amenzi, despăgubiri sau cheltuieli judiciare. Justiția română câștigă, astfel, timp și eficiență, într-un domeniu unde viteza de reacție poate face diferența între recuperarea prejudiciului sau pierderea lui definitivă.
Mai mult, conform unei analize publicate de Știri pe Surse, există și un fundament de securitate publică în aceste măsuri. Se atrage atenția că bunurile obținute ilegal pot fi folosite pentru a comite noi infracțiuni sau pentru a sprijini rețele infracționale. Prin urmare, statul are și o datorie de a proteja societatea, nu doar de a recupera sumele pierdute.
Ilie Bolojan, semnal de sprijin pentru justiție
Prin promulgarea acestei legi, Ilie Bolojan — aflat în poziția de președinte interimar — transmite un mesaj ferm de susținere pentru sistemul de justiție și lupta împotriva corupției și a infracțiunilor economico-financiare. Intrarea în vigoare a noilor prevederi înseamnă că ele vor fi aplicabile inclusiv dosarelor deja aflate în lucru, oferind o unealtă puternică procurorilor și instanțelor.
Este un pas important în direcția responsabilizării și eficientizării sistemului penal românesc. Confiscarea extinsă, mult discutată în trecut, devine acum un instrument real și eficace, nu doar o opțiune teoretică.
Concluzie
Noua lege aduce un plus de rigoare și eficiență în aplicarea măsurilor de protecție a banilor publici și a valorilor obținute ilegal. Este un mesaj puternic că în România, lucrurile încep să se miște într-o direcție clară: cei care încalcă legea nu vor mai putea să se bucure de roadele infracțiunilor comise. Statul are acum pârghii mai ferme, iar cetățenii pot spera la o justiție mai dreaptă, mai rapidă și mai eficientă.
