Durere de nedescris în familia pilotului Sorin Bochiș, cel care și-a pierdut viața în tragicul accident aviatic petrecut marți, în apropiere de un parc acvatic din Orăștie, județul Hunedoara. Fiica acestuia, Andrada, a vorbit cu o sinceritate sfâșietoare despre clipele în care a aflat vestea devastatoare și despre legătura profundă pe care o avea cu tatăl ei, un om dedicat zborului și mentoratului aviatic.
„Am simțit că mă prăbușesc. În sufletul meu știam că e el”
Ziua de marți părea una obișnuită pentru Andrada, aflată la birou, până când un telefon i-a schimbat viața pentru totdeauna. Soțul ei, pilot pe linie comercială, a observat pe un grup de aviație o postare despre un avion de tipul celui pilotat de tatăl său, implicat într-un accident la Orăștie. Nimeni nu confirmase oficial identitatea pilotului, dar Andrada spune că a simțit instantaneu adevărul:
„M-a sunat soţul meu și mi-a spus ce a văzut. În acel moment m-a cuprins o spaimă cum n-am mai trăit. M-am prăbușit. M-am așezat pe un scaun, am băut un pahar cu apă și am încercat să înțeleg ce mi se întâmplă. În sufletul meu știam că e el. Nu voiam să cred, dar știam.”
Știa cât de mult iubea tatăl ei meseria de pilot. Știa că se dedica cu totul elevilor săi, zborurilor, transmiterii pasiunii sale. Nu era un zbor oarecare pentru el, ci o misiune personală, aproape spirituală. Tocmai de aceea, când a simțit acel gol în piept, știa că nu este o coincidență.
„Primul lucru pe care l-am făcut a fost să o sun pe mama. Ea a fost întotdeauna sprijinul meu. Am avut nevoie să aud vocea ei.”
Ultimul mesaj: „Sunteți foarte frumoși”
Andrada și-a amintit și de ultima conversație cu tatăl său, care a avut loc cu doar câteva săptămâni în urmă. A fost un schimb simplu, dar profund, marcat de afecțiune.
„I-am trimis o poză cu mine și cu soțul meu. Mi-a răspuns: ‘Sunteți foarte frumoși și mă bucur mult pentru voi’. Era genul de om care spunea lucruri simple, dar sincere. Întotdeauna ne încuraja, era fericit când ne vedea împliniți.”
În familia Bochiș, zborul era o pasiune transmisă din tată în ginere. Soțul Andradei este pilot comercial, iar între cei doi bărbați exista un respect profesional profund. Discutau despre zboruri, elevi, manevre, meteorologie – era un limbaj al lor, o complicitate aeriană care unea generațiile.
O eroare umană. O secundă fatidică.
Deși durerea e greu de exprimat, ginerele lui Sorin Bochiș a încercat să găsească o explicație tehnică pentru tragedia de la Orăștie. Din informațiile cunoscute până acum, avionul ultraușor pilotat de Bochiș s-ar fi lovit de o frânghie folosită la o tiroliană. Aceasta ar fi fost aproape invizibilă din aer, mai ales dacă zborul se efectua la o altitudine joasă.
„Soțul meu spune că e o greșeală care se poate întâmpla. Nu o prevezi. E un lanț de evenimente nefericite, cum se întâmplă în aviație. O frânghie tensionată, o altitudine mică, o clipă… și totul se rupe.”
Această interpretare nu atenuează durerea, dar aduce o formă de înțelegere într-un haos de emoții. Pentru familie, rămâne însă o absență uriașă. Tatăl, mentorul, omul cald și devotat, nu mai este. Dar în urma lui, rămâne o moștenire de demnitate, de iubire pentru zbor, de generozitate.
Un om al cerului, întors în eternitate
Sorin Mihail Bochiș era unul dintre cei mai respectați piloți din Timișoara. Cu o experiență vastă în spate, trecuse și printr-un alt accident aviatic, în urmă cu șapte ani, din care scăpase cu viață. A continuat să zboare, să formeze elevi, să transmită din cunoștințele sale. Zborul era, pentru el, nu doar o meserie, ci o chemare.
Astăzi, cerul pe care l-a iubit atât de mult îl primește înapoi, într-o liniște pe care nimeni nu o poate înțelege deplin. Iar fiica lui, Andrada, rămâne cu o durere nemărginită, dar și cu forța unei legături care nu moare.
„Îl voi purta cu mine în fiecare clipă. Zborul lui nu s-a sfârșit. A devenit parte din infinit.”
O poveste de viață și o plecare care lasă în urmă nu doar lacrimi, ci și o lecție: despre pasiune, familie, și fragilitatea unei secunde.
