Nicușor Dan, noul președinte al României, a pornit într-un drum simbolic și plin de încărcătură strategică: prima sa vizită externă, la Vilnius, în inima Lituaniei. Nu este o simplă deplasare diplomatică, ci o apariție esențială într-un moment în care echilibrul de forțe în Europa de Est se reconfigurează dramatic. La summitul B9, care reunește liderii statelor de pe Flancul Estic al NATO, vocea României trebuia să răsune clar. Și totuși, ziua a început cu un moment de tensiune neașteptată.
Conform agendei oficiale, Nicușor Dan urma să susțină o declarație de presă la ora 11:30. Totul era pregătit, camerele pornite, microfoanele reglate. Dar, cu doar câteva minute înainte de ora anunțată, Administrația Prezidențială a transmis că intervenția președintelui se amână. Fără vreo explicație precisă. Fără detalii despre o eventuală reprogramare. Jurnaliștii români și străini au rămas în așteptare, iar tăcerea a început să genereze întrebări. Ce s-a întâmplat? De ce tocmai primul discurs al președintelui în afara țării e lăsat în suspensie?
În timp ce liderii celorlalte state își rosteau declarațiile conform programului, absența temporară a lui Nicușor Dan din spațiul public al summitului a atras atenția. Nu a fost vorba despre un accident de protocol, ci despre o decizie neașteptată care a alimentat speculații, mai ales într-un context internațional în care fiecare semnal politic este analizat în detaliu.
Dar poate că acest gest nu a fost întâmplător. Poate că a fost o alegere de strategie. Poate că noul președinte a vrut să transmită nu doar cuvinte, ci și o atitudine diferită: de precauție, de gândire calculată, de așteptare a momentului potrivit.
Ceea ce nu a întârziat să se remarce, însă, a fost modul în care Nicușor Dan a ales să ajungă la Vilnius: nu cu o aeronavă prezidențială luxoasă, ci cu un avion militar de tip Alenia C-27J Spartan, utilizat de Forțele Aeriene Române. Un simbol al sobrietății, al prioritizării securității în fața confortului. Un gest care ar putea trece neobservat în ochii publicului larg, dar care spune multe într-un spațiu diplomatic unde fiecare detaliu transmite un mesaj.
Summitul B9 se desfășoară într-un loc plin de simbolism – Palatul Marelui Duce din Vilnius, reconstruit cu grijă după destrămarea URSS, ca semn al renașterii naționale a Lituaniei. Aici, liderii din România, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Ungaria, Estonia, Letonia și Lituania se reunesc alături de omologii din țările nordice, de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și de noul secretar general al NATO, Mark Rutte. Unii au mai fost, alții vin pentru prima dată. Dar toți știu că acest summit nu este doar un eveniment de bifat, ci o pagină importantă scrisă în istoria geopolitică a Europei.
Duminică seară, liderii au luat parte la un dineu informal – o seară care a oferit poate cele mai sincere discuții, departe de ochii presei. Luni dimineață au început lucrările în sesiunea plenară. Pe agenda discuțiilor: consolidarea posturii NATO pe Flancul Estic, sprijinul militar și economic pentru Ucraina, modernizarea infrastructurii de apărare, dar și combaterea propagandei ruse și a războiului informațional.
La ora 15:00, este programat momentul-cheie al zilei: conferința de presă comună. Va fi acolo și Nicușor Dan. Va vorbi. Și va fi ascultat. Este așteptat să transmită un mesaj ferm: România rămâne un pilon de stabilitate în această regiune încercată. Că țara noastră nu doar că sprijină Ucraina, dar este parte activă în apărarea valorilor europene. Că Bucureștiul nu mai poate fi ignorat atunci când se iau deciziile mari ale continentului.
Vizita de la Vilnius vine după ce președintele s-a aflat recent în Polonia, acolo unde și-a exprimat susținerea pentru candidatul pro-european la alegerile prezidențiale. Chiar dacă rezultatul nu a fost cel sperat, gestul a transmis limpede unde își poziționează România inima politică: de partea democrației, a colaborării regionale și a Occidentului.
Pentru Nicușor Dan, summitul B9 este mai mult decât o întâlnire diplomatică. Este un botez al focului pe scena internațională. O oportunitate de a demonstra că, în ciuda lipsei de experiență în politica externă, poate vorbi cu greutate în numele unei țări care are multe de spus. Este și o probă de încredere – nu doar în ochii liderilor străini, ci și în ochii românilor care așteaptă de la președintele lor nu doar promisiuni, ci acțiuni ferme.
Într-o Europă marcată de incertitudine, de conflicte și de jocuri geopolitice tot mai dure, România trebuie să-și găsească vocea. Iar Vilniusul este, în aceste zile, locul perfect pentru ca această voce să fie auzită. Clar. Fără echivoc. Cu demnitate.
