Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat recent Prognoza de primăvară pentru anul 2025, un document esențial care trasează direcțiile principale ale economiei și, mai ales, ale politicilor fiscale ce vor fi aplicate în perioada următoare. Iar concluziile nu sunt deloc ușor de digerat: România intră într-un an complicat, în care Guvernul va fi nevoit să facă echilibristică între promisiuni, realități economice și presiunile din ce în ce mai puternice ale deficitului bugetar.
O economie care încetinește vizibil
Dacă în urmă cu doar câteva luni se vorbea de o creștere economică de 2,5%, datele actuale arată o schimbare de ton. Conform noii prognoze, economia României ar urma să crească cu doar 1,4% în 2025. O scădere drastică, care vine la pachet cu semnale îngrijorătoare din partea piețelor și a mediului de afaceri.
Această ajustare nu este izolată. Și Comisia Europeană și-a revizuit estimarea pentru țara noastră, tot la 1,4%, în timp ce unii economiști din sectorul privat avertizează că este posibil să ne confruntăm cu o stagnare economică, ceea ce înseamnă o creștere zero, cu efecte directe asupra veniturilor statului și asupra calității vieții.
PIB-ul, în scădere simbolică, dar cu impact real
Valoarea PIB-ului nominal este estimată acum la 1.894,2 miliarde de lei – cu aproximativ 18 miliarde de lei mai puțin decât se prevăzuse anterior. Această ajustare, deși pare mică în cifre brute, are implicații majore în modul în care se va construi bugetul statului și în capacitatea autorităților de a face investiții sau de a susține programele sociale.
Cu alte cuvinte, statul va avea la dispoziție mai puțini bani, în timp ce nevoile rămân la fel de mari, dacă nu chiar mai presante.
Industria, în declin. Agricultura, singurul motor real
Privind pe sectoare, imaginea devine și mai clară: industria scade cu 1,3%, în loc să crească, așa cum se estimase anterior. Este un semn îngrijorător, având în vedere că acest sector susține o parte importantă a exporturilor și alimentează lanțuri economice esențiale.
Singurul domeniu care aduce o rază de speranță este agricultura, care ar urma să crească cu 5%, probabil și datorită unui an agricol mai favorabil. Construcțiile rămân pe plus (+3,8%), însă sub așteptări, iar serviciile – motorul tradițional al economiei românești – încetinesc vizibil (+1,6%).
Consumul rezistă, dar investițiile pierd suflu
O veste relativ bună vine din zona consumului: consumul privat va crește cu 2,7%, ceea ce înseamnă că românii încă își permit să cumpere, să cheltuie, să susțină economia prin propriul portofel. În schimb, consumul guvernamental este prognozat în scădere (-0,3%), un semnal că statul va reduce cheltuielile acolo unde poate.
Mult mai grav este însă faptul că investițiile sunt într-un recul accentuat. Estimarea pentru 2025 este de doar +2,8%, față de +5,9% cât se preconiza anterior. Acest ritm redus arată lipsa de încredere în capacitatea statului de a mobiliza fonduri, dar și reținerea mediului privat în a demara proiecte de anvergură. Într-un cuvânt, incertitudine.
Comerț exterior: mai mult importăm, mai puțin exportăm
Un alt capitol care trage economia în jos este balanța comercială. Exporturile sunt estimate în scădere cu 0,2%, în timp ce importurile cresc cu 2,8%. Rezultatul? Un deficit comercial de aproape 36 de miliarde de euro, iar contul curent – cel care reflectă schimburile externe ale țării – se adâncește la -30,2 miliarde euro, adică 8% din PIB. Este un nivel considerat nesustenabil de majoritatea economiștilor.
Piața muncii: crește șomajul, dar și salariile
În ciuda încetinirii economice, salariile continuă să crească. Salariul mediu net va ajunge, potrivit estimărilor, la 5.365 lei lunar, în urcare cu 6,3%. Însă, în paralel, și numărul șomerilor va crește cu aproximativ 15.000 de persoane, atingând un total de 265.000 în 2025.
Această discrepanță între creșterea salariilor și creșterea șomajului poate ascunde probleme mai adânci – restructurări, migrarea unor activități economice, sau blocaje în piața muncii.
2025 – un an al deciziilor dificile
În concluzie, anul 2025 se anunță ca o perioadă de echilibristică fiscală pentru guvernanți. Pe de-o parte, trebuie să reducă deficitul bugetar la 7%, un obiectiv impus de angajamentele asumate în fața Comisiei Europene. Pe de altă parte, se confruntă cu o economie lentă, cu investiții în scădere, un mediu extern impredictibil și o presiune socială tot mai mare.
Este clar că urmează un an în care nu toate promisiunile vor putea fi onorate, iar prioritizarea cheltuielilor va deveni inevitabilă. Mai mult ca niciodată, va fi nevoie de responsabilitate, echilibru și viziune. România nu își mai permite pași greșiți.
