Renumitul astrolog francez Michel de Nostredame, cunoscut sub numele de Nostradamus, continuă să suscite interes și fascinație, chiar la aproape cinci secole de la moartea sa. Recent, mai multe interpretări ale celebrului său volum Les Prophéties, publicat în 1555, au reaprins temerile privind izbucnirea unui posibil al Treilea Război Mondial. În centrul acestor interpretări se află un catren care vorbește despre un conflict major în „Cetatea lui Dumnezeu”, identificată de mulți cercetători și pasionați de eshatologie ca fiind Ierusalimul.
Tensiunile actuale din Israel și atacurile lansate de gruparea Hamas sunt văzute de unii ca o confirmare a viziunii profetice a lui Nostradamus. Catrenul în cauză, redat într-o traducere interpretativă, spune:
„În Cetatea lui Dumnezeu va fi un tunet mare,
Doi frați sfâșiați de haos în timp ce cetatea rezista,
Marele lider va ceda,
Al treilea mare război va începe când marele oraș va arde.”
Această imagine poetică și simbolică, în stilul caracteristic lui Nostradamus, a fost citată adesea în momente de criză globală. Ierusalimul, oraș sacru pentru iudaism, creștinism și islam, devine un simbol ideal pentru proiecțiile apocaliptice, mai ales în contextul instabilităților geopolitice actuale.
Într-un alt catren, atribuit anului 2023, profetul menționează explicit un conflict de șapte luni, cu pierderi grele și orașe implicate:
„Șapte luni de Mare Război, oameni morți din cauza faptelor rele.
Rouen, Evreux nu vor cădea în mâinile regelui.”
Aceste rânduri au fost interpretate de unii ca o prevestire a unei conflagrații globale ce ar izbucni într-o regiune sensibilă, dar care va avea implicații majore pentru întreaga Europă și nu numai. Este interesant de observat cum, de fiecare dată când lumea se confruntă cu o criză militară sau politică de proporții, scrierile lui Nostradamus revin în atenția publicului.
Una dintre cele mai controversate profeții face referire la apariția unui al treilea „Antihrist”. În viziunea unor interpreți moderni ai operei lui Nostradamus, primii doi ar fi fost Napoleon Bonaparte și Adolf Hitler. Al treilea ar urma să fie un lider care va declanșa o nouă eră a războiului și a dezbinării:
„Antihristul îi anihilează foarte curând pe cei trei,
Douăzeci și șapte de ani va dura războiul lui,
Necredincioșii sunt morți, captivi, exilați,
Cu sânge, trupuri umane, apă și grindină roșie acoperind pământul.”
Imaginile sunt tulburătoare și pline de violență, dar trebuie înțelese în contextul stilului alegoric în care a fost redactată întreaga lucrare. Nostradamus nu oferea niciodată detalii concrete sau date precise, iar ambiguitatea limbajului a permis interpretări multiple și adesea contradictorii.
Un alt catren celebru, citat frecvent în ultimii ani, face referire la „focul sacru” din Orient:
„În Orient se va aprinde focul sacru,
Războiul se va naște din nou din flăcările sfinte,
O mare putere va păși în locul vechilor regi,
Și profeția va face pământul să tremure.”
Mulți interpreți susțin că acest catren face aluzie la renașterea statului Israel în 1948 și la conflictele continue din Orientul Mijlociu. Alții consideră că poate fi o referire mai largă la transformările spirituale și politice care au loc în această regiune profund simbolică pentru omenire.
Într-un alt catren, mult discutat în epoca contemporană, unii au văzut o referire codificată la fostul președinte american Donald Trump:
„Trâmbița falsă va ascunde nebunia,
Cei care-l vor urma vor fi trădați,
Marele războinic va cădea într-un oraș de sticlă,
Și lumea va fi schimbată pentru totdeauna.”
Cu toate că Nostradamus nu a folosit niciodată nume proprii, termenul „trâmbiță” (în franceză „trompe” sau „trompette”) a fost corelat simbolic cu „Trump”. Este, desigur, o interpretare speculativă, dar care a prins la public, în special în rândul adepților teoriilor conspiraționiste. Faptul că administrația Trump a mutat ambasada SUA la Ierusalim în 2018 a fost considerat de unii ca un act cu puternică încărcătură profetică.
Este esențial de subliniat că profețiile lui Nostradamus sunt scrise într-un limbaj criptic, într-un amestec de franceză veche, latină și chiar greacă, ceea ce le face foarte ușor de adaptat în funcție de context. Această flexibilitate explică de ce aceleași catrene pot părea valabile pentru evenimente extrem de diferite, de-a lungul secolelor.
În concluzie, fie că vorbim despre conflictul din Israel, despre lideri controversați sau despre frica ancestrală a omenirii în fața războiului, Nostradamus rămâne o figură enigmatică și fascinantă. Scrierile sale nu oferă răspunsuri certe, dar pun întrebări profunde despre destin, credință și rolul nostru în istorie. În fața tulburărilor actuale din lume, poate nu profețiile în sine ar trebui să ne preocupe cel mai mult, ci modul în care alegem să reacționăm: cu teamă, cu înțelepciune sau cu speranță.
