Sfânta Mare Muceniță Fevronia, sărbătorită pe 25 iunie. O pildă de curaj, credință și jertfă pentru Hristos
Pe 25 iunie, Biserica Ortodoxă o cinstește pe Sfânta Mare Muceniță Fevronia, o tânără care a înfruntat cu neclintire prigoanele vremii și și-a dat viața pentru credință. La 35 de ani de la trecerea în veșnicie a părintelui Arsenie Boca, pomenit tot în această perioadă, calendarul ortodox aduce în atenția credincioșilor o altă lumină a curajului creștin, trăitoare în primele veacuri ale creștinismului.
Frumusețe, înțelepciune și viață curată – daruri din pruncie
Sfânta Fevronia a trăit în perioada împăratului Dioclețian, într-o vreme în care mărturisirea credinței în Hristos era pedepsită cu moartea. Frumoasă la chip și aleasă la suflet, Fevronia a fost adusă de mică în mănăstirea condusă de Cuvioasa Vriena, egumena și mătușa sa. A crescut în post, rugăciune și curăție, fiind iubită de toți cei care o cunoșteau. Oamenii veneau la ea nu doar pentru sfat duhovnicesc, ci și pentru liniștea și înțelepciunea pe care le transmitea.
Viața ei, trăită în smerenie și iubire de Dumnezeu, a fost atât de puternică încât a schimbat și alte destine. Se spune că o tânără văduvă nobilă, pe nume Hieria, s-a convertit la creștinism împreună cu toată casa ei, impresionată fiind de curajul și credința Sfintei Fevronia.
Prigonită, dar neînfrântă. Refuzul care i-a adus cununa muceniciei
În timpul unei campanii de urmărire a creștinilor aflați la granița imperiului cu Persia, un dregător imperial cunoscut pentru cruzimea sa a ajuns în apropierea mănăstirii unde se nevoia Sfânta. Însoțit de nepotul său, Lisimah – un tânăr cu suflet blând, care adesea îi avertiza pe creștini despre pericol – dregătorul a început perchezițiile.
Egumena Vriena și maicile s-au retras pentru a se ascunde. Fevronia era bolnavă și nu a putut fugi, dar nici nu a vrut. A ales să rămână, înfruntând pericolul cu seninătate și credință. A fost arestată și supusă la chinuri cumplite pentru că a refuzat să jertfească idolilor și să accepte logodna cu Lisimah.
A rămas statornică în credință până la capăt. Pentru curajul ei, a fost decapitată, dăruindu-și viața ca jertfă curată pentru Hristos. Lisimah, marcat profund de credința Sfintei, a renunțat la funcția sa și s-a convertit, luând calea creștinismului.
O sfântă a dragostei neclintite. Pomenirea ei aduce mângâiere sufletelor întristate
Sfânta Mare Muceniță Fevronia este pomenită an de an pe 25 iunie, zi în care credincioșii se roagă pentru întărire în ispite și pentru curajul de a rămâne statornici în fața încercărilor. Rugăciunea către Sfânta Fevronia este considerată de mulți o rugăciune puternică în momente de tulburare sufletească:
„O, sfântă slăvită mare mucenică a lui Hristos, Fevronia, auzi-ne pe noi, păcătoșii și smeriții… roagă-L pe El, cu dragostea aceea cu care Îl rugai în sfintele tale nevoințe, să ne trimită și nouă, celor săraci și neputincioși, mila și Harul Său.”
Este o rugăciune care aduce liniște, dar și nădejde. Ea amintește că, oricât de grele ar fi încercările, credința, curajul și dragostea pentru Dumnezeu sunt lumina care ne poate ghida prin întuneric.
Moștenirea unei vieți trăite cu demnitate cerească
Pilda Sfintei Mare Mucenițe Fevronia rămâne vie nu doar prin istoria scrisă, ci și prin trăirile celor care îi cer mijlocirea. Este o sfântă a curajului tăcut, a frumuseții sufletești și a iubirii necondiționate pentru Hristos. Cinstirea ei pe 25 iunie nu este doar o comemorare, ci o chemare la viață curată, la statornicie și la iertare.
Într-o lume grăbită, în care valorile se diluează tot mai des, viața Sfintei Fevronia ne reamintește că adevărata frumusețe nu stă în trup, ci în sufletul care iubește fără teamă și crede fără șovăire.
