Ziua de 23 iunie are o vibrație aparte în calendarul spiritual al românilor. Este o zi care împletește credința cu tradiția, o punte între cer și pământ, între rugăciune și speranță, între trecut și viitor. În această zi, creștinii ortodocși o cinstesc pe Sfânta Muceniță Agripina, o tânără care a îmbrățișat credința în Hristos cu toată ființa ei și care a devenit, prin suferință și jertfă, o făclie vie pentru generațiile de după ea. Totodată, în această zi începe și pregătirea pentru una dintre cele mai vechi și mai frumoase sărbători populare românești – Sânzienele.
Sfânta Agripina – o inimă curată care nu a cunoscut frica
Sfânta Muceniță Agripina a trăit în vremuri tulburi, la Roma, în timpul prigoanei creștinilor sub împăratul Valerian. Era tânără, frumoasă și delicată, dar sufletul ei era de o tărie rară. Nu a renunțat nicio clipă la credință, deși a fost supusă unor chinuri cumplite. A fost bătută, dezbrăcată, legată cu lanțuri, iar trupul i-a fost zdrobit. Și totuși, în cele mai grele clipe, un înger al Domnului a venit și a dezlegat-o, oferindu-i alinare. Agripina a murit pentru Hristos, dar prin moartea ei, a înviat în inimile celor care i-au cunoscut povestea.
Trupul său a fost luat de trei femei – Vasa, Paula și Agatonica – care, riscându-și viața, l-au dus până în Sicilia. Acolo, moaștele Sfintei au fost primite cu dragoste și au adus liniște, pace și vindecări. Se spune că după așezarea rămășițelor sale pe pământul sicilian, o invazie a fost oprită, iar la mormântul ei au avut loc minuni. Credincioșii care se roagă Sfintei Agripina spun că simt ajutorul ei, mai ales în cazurile de boli grele și suferințe sufletești.
Alți martiri pomeniți în această zi
Pe lângă Sfânta Agripina, calendarul ortodox îi mai amintește astăzi pe Sfântul Mucenic Aristocle, pe diaconul Dimitrian și pe anagnostul Atanasie. Aceștia au fost prieteni întru credință și au murit tot în numele lui Hristos. Aristocle era preot în Cipru și, împreună cu ceilalți doi slujitori ai Bisericii, a fost executat sub domnia împăratului Maximian, într-un act de cruzime care nu a reușit însă să distrugă puterea credinței lor.
O zi de curățenie a sufletului și a satului
În tradiția românească, 23 iunie nu este doar o zi de pomenire a sfinților, ci și un moment în care lumea se pregătește sufletește pentru Sânziene. În multe sate, oamenii merg la cimitire, curăță mormintele, aprind lumânări și pun flori. Este un gest de iubire și continuitate – o punte nevăzută între cei vii și cei adormiți. Fiecare floare pusă pe un mormânt e o rugăciune, fiecare lumânare aprinsă e o rază de iertare.
Tot astăzi încep pelerinajele, mai ales în nordul Moldovei. La Suceava, moaștele Sfântului Ioan cel Nou sunt scoase din mănăstire și purtate în procesiune. Oameni din toate colțurile țării vin cu sufletul deschis, cu nădejdea că vor primi răspunsuri, vindecări sau doar un strop de pace.
Sânzienele – zânele verii și darul naturii
Noaptea care urmează, dintre 23 și 24 iunie, este considerată magică. Este noaptea Sânzienelor, în care, potrivit credinței populare, cerurile se deschid și zânele coboară printre oameni. Aceste făpturi de lumină, numite Sânziene sau Drăgaice, aduc cu ele noroc, sănătate și belșug, dar și dreptate. Cine le supără sau le disprețuiește poate simți mânia naturii.
Fetele împletesc coronițe din flori galbene de sânziană, pe care le poartă în păr sau le aruncă pe acoperișuri, pentru a afla dacă se vor mărita curând. Cununile sunt așezate pe cruci, la porți sau la ferestre, pentru a ocroti casa. Roua căzută în noaptea de Sânziene este considerată tămăduitoare, iar florile culese acum sunt păstrate peste an ca leac pentru boli trupești și sufletești.
O zi pentru suflet și inimă
Pe 23 iunie este bine să te oprești o clipă din goana zilnică. Să aprinzi o lumânare, să rostești o rugăciune, să-ți cureți casa, dar mai ales sufletul. Este o zi în care binele făcut se întoarce, în care o vorbă caldă sau o pomană sinceră pot însemna mai mult decât pare. Este ziua în care credința prinde rădăcini adânci, iar speranța înflorește.
În această zi de hotar între lumină și întuneric, între taina cerului și ritmul pământului, Sfânta Agripina și Sânzienele ne aduc aminte că viața e un dar, că dragostea e o binecuvântare și că fiecare rugăciune spusă din inimă poate aduce o minune.
