Statul român are, începând de acum, un instrument juridic mult mai puternic și eficient pentru a lupta împotriva celor care au dobândit averi prin mijloace ilegale. Modificările aduse Codului de procedură penală, promulgate de președintele interimar Ilie Bolojan, intră în vigoare imediat și au aplicabilitate inclusiv în dosarele deja aflate pe rolul parchetelor și instanțelor. Este un pas decisiv într-o direcție cerută de ani buni: ca hoția să nu mai poată fi protejată de birocrație.
Confiscarea bunurilor, posibilă chiar înainte de audierea inculpatului
Una dintre cele mai importante schimbări aduse de lege este legată de modul în care bunurile dobândite ilegal pot fi puse sub sechestru. Astfel, măsurile asigurătorii pot fi dispuse încă din etapa urmăririi penale, fără ca inculpatul să fie audiat sau citat. Practic, procurorii pot emite ordonanțe rapide de sechestru, iar judecătorii de cameră preliminară pot aproba aceste măsuri de urgență, fără ca persoana vizată să fie prezentă sau măcar notificată.
Această modificare este crucială. Ea blochează posibilitatea ca bunurile obținute prin fraudă, corupție sau alte infracțiuni să fie înstrăinate, ascunse sau distruse înainte ca autoritățile să poată interveni. În trecut, multe averi dispăreau „peste noapte”, iar victimele rămâneau fără niciun fel de reparație reală.
Victimele pot solicita direct sechestrul
O altă prevedere de impact vizează persoanele prejudiciate într-un dosar penal. Până acum, acestea depindeau de decizia procurorilor pentru ca bunurile inculpaților să fie puse sub sechestru. Acum, potrivit articolului 249, alineatul 6 din Codul de procedură penală, părțile civile pot solicita direct impunerea acestor măsuri — fie procurorului, fie judecătorului de cameră preliminară, fie instanței de judecată.
Este o schimbare majoră care le oferă victimelor un instrument concret pentru a-și recupera pagubele și pentru a preveni dispariția bunurilor suspectului până la finalul procesului.
Procurorii, împuterniciți să acționeze mai rapid și mai decisiv
Noua lege extinde atribuțiile procurorilor, oferindu-le libertatea de a impune sechestru din oficiu sau la cerere, indiferent de faza procesului penal. Măsurile asigurătorii pot fi aplicate în timpul anchetei, în camera preliminară sau chiar în timpul procesului. Este un cadru flexibil, care răspunde mult mai bine realităților unui sistem în care mobilitatea averilor și strategia celor urmăriți penal sunt adesea greu de anticipat.
Această flexibilitate îi ajută pe anchetatori să acționeze prompt, în funcție de evoluția cazului, și să împiedice mutarea sau ascunderea activelor.
Efecte directe asupra siguranței publice
Deși pare o măsură exclusiv juridică, impactul său este și de ordin social. Blochează utilizarea banilor furați în alte infracțiuni și reduce riscul ca rețelele infracționale să-și finanțeze activitățile din bunuri sau fonduri obținute ilegal. În același timp, asigură plata amenzilor penale, a cheltuielilor de judecată sau a despăgubirilor pentru victimele unor fapte grave.
Justiția nu mai este astfel o teorie sau o speranță vagă, ci un mecanism care acționează eficient și preventiv.
Ilie Bolojan: mesaj de susținere pentru justiție
Promulgarea rapidă a legii de către președintele interimar Ilie Bolojan este un semnal politic ferm. Într-o perioadă în care opinia publică cere tot mai insistent sancționarea dură a corupției și a infracțiunilor economico-financiare, Guvernul arată că oferă justiției instrumentele necesare. Nu este vorba doar de simboluri, ci de reglementări care permit aplicarea concretă a legii și recuperarea prejudiciilor în timp real.
O soluție reală pentru o problemă veche
România a fost ani la rând criticată pentru lipsa de eficiență în ceea ce privește confiscarea extinsă. Deși legislația o permitea teoretic, procedurile erau greoaie, lente, iar rezultatele modeste. Prin aceste modificări, sistemul judiciar capătă un cadru coerent, clar și eficient. Se descurajează astfel comiterea de infracțiuni și se restabilește o formă elementară de dreptate pentru victime.
Adevărata miză: încrederea în stat
Aplicarea noii legi va fi un test important pentru autoritățile judiciare. Va fi și o probă a maturității instituționale, într-o societate care a fost prea des martoră la impunitate și averi inexplicabile. Este o oportunitate de a transmite cetățenilor un mesaj limpede: nimeni nu este mai presus de lege, iar bunurile dobândite ilegal nu mai pot fi ascunse în spatele birocrației sau al tergiversărilor.
Statul român spune, în sfârșit, un „nu” ferm celor care și-au clădit averile pe spatele legii. Acum, mai rămâne să vedem dacă acest „nu” se va transforma în fapte.
