Premierul Ilie Bolojan a vorbit deschis, într-un ton calm, dar ferm, despre ceea ce urmează să se întâmple începând cu anul 2026: o nouă etapă fiscală pentru România, cu măsuri care vor atinge direct milioane de oameni. Printre cele mai importante schimbări anunțate se află majorarea impozitelor pe proprietate – case și terenuri – și o posibilă creștere a impozitului pe dividende.
Nu sunt vești ușor de primit. Dar, în viziunea premierului, ele vin cu un scop clar: stabilitate. Acel echilibru financiar de care România are nevoie pentru a-și păstra încrederea în ochii piețelor și, mai ales, în fața propriilor cetățeni.
„Trebuie să spunem adevărul din timp”
Ilie Bolojan a ținut să sublinieze că toate aceste modificări, deși vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026, vor fi comunicate în avans, tocmai pentru ca oamenii și mediul economic să aibă timp să se pregătească.
„Toate aceste măsuri vom încerca să le anunțăm din timp. Oamenii trebuie să știe ce îi așteaptă. Nu este bine nici pentru economie, nici pentru încrederea în instituții să venim cu decizii de azi pe mâine”, a declarat premierul.
Tonul său nu a fost acuzator. Nici defensiv. Mai degrabă, a fost tonul unui om conștient că spune lucruri incomode, dar necesare. România nu își mai permite decalaje fiscale, dezechilibre între bugetele locale și cel central, ori excepții care adâncesc nedreptățile în sistemul public.
Impozitele pe proprietăți, ajustate la realitatea pieței
Cea mai importantă schimbare anunțată este legată de modul în care românii vor plăti impozitele pe case și terenuri. Începând cu 2026, aceste taxe vor fi calculate în funcție de valoarea de piață a proprietăților, și nu după estimări rigide și învechite.
„Impozitele persoanelor fizice pe proprietăți vor fi reașezate, foarte probabil mărite, în așa fel încât să reflecte valoarea reală a imobilului”, a spus Bolojan.
În practică, acest lucru înseamnă că o casă situată într-o zonă scumpă a unui oraș va fi taxată mai consistent decât o locuință similară dintr-un sat cu valoare imobiliară mică. Diferențierea e logică, dar vine cu provocări: mulți români se tem că vor plăti mai mult, într-o perioadă deja marcată de scumpiri și incertitudine.
Banii – la comunități, nu la centru
Premierul a explicat că scopul nu este de a încărca oamenii cu noi poveri fiscale, ci de a întări autonomia financiară a autorităților locale.
„Veniturile suplimentare din aceste impozite vor rămâne la nivel local, nu vor merge la bugetul central. Astfel, primăriile vor avea bani pentru drumuri, școli, spitale – fără să mai aștepte ajutor de la București”, a declarat Bolojan.
Este un mesaj cu greutate, mai ales pentru comunitățile mici, unde fiecare leu poate face diferența. Reforma vine la pachet cu o reorganizare a administrației publice locale, aflată în pregătire și negociere cu autoritățile din teritoriu.
Impozitul pe dividende – în vizor
O altă modificare, care vizează mai ales mediul de afaceri, este posibila creștere a impozitului pe dividende. Deși nu s-a anunțat un procent exact, mesajul este clar: și capitalul trebuie să contribuie mai echitabil la efortul de echilibrare bugetară.
„Este foarte probabil să se majoreze impozitul pe capital. Exemplul cel mai clar este impozitul pe dividende. Nu o facem pentru a descuraja investițiile, ci pentru a corecta un dezechilibru”, a spus premierul.
Antreprenorii au fost în mod tradițional sensibili la aceste subiecte. De aceea, Guvernul promite predictibilitate și consultare înainte de orice decizie finală.
România, într-un punct de răscruce
Toate aceste măsuri vin într-un moment-cheie pentru țară. Presiunea deficitului bugetar, nevoia de a atrage fonduri europene, dar și dorința de a păstra încrederea investitorilor – toate se întâlnesc în 2025.
Ilie Bolojan pare să fie conștient de greutatea fiecărei măsuri. Nu anunță decizii cu aplomb, ci cu o seninătate matură, ca un profesor care nu vrea să certe clasa, ci s-o pregătească pentru un examen important.
În final, mesajul transmis este unul clar: „Nu promitem marea cu sarea. Dar spunem adevărul. Și facem ce trebuie.” Este, poate, cel mai direct angajament asumat de un prim-ministru în ultima vreme.
2026 va fi un an de cotitură. Cu impozite poate mai mari, dar și cu o promisiune: că banii vor rămâne acolo unde e nevoie de ei. Iar dacă Guvernul va reuși să transforme acest demers într-un pact onest cu cetățenii – bazat pe transparență, echitate și dialog – România ar putea intra, în sfârșit, într-o etapă fiscală matură, în care toți contribuim și toți beneficiem.
