Ziua de luni a adus nu doar o tristețe adâncă legată de plecarea dintre noi a fostului președinte Ion Iliescu, ci și o ruptură vizibilă în interiorul coaliției de guvernare. În locul unei tăceri comune, în semn de respect pentru o viață care a marcat profund istoria recentă a României, partidele aflate la putere s-au trezit în plin conflict politic. Partidul Social Democrat (PSD) a ales să se retragă de la ședința coaliției, invocând atitudinea „lipsită de respect, decență și umanitate” a celor din USR față de memoria celui care a fost primul președinte al României democratice.
Un refuz care doare
Într-un mesaj publicat luni dimineață, PSD și-a justificat decizia de a nu participa la ședința coaliției programată pentru ora 11:00, considerând inacceptabil comportamentul celor din USR în raport cu Ion Iliescu. Mai exact, social-democrații acuză că USR a încercat să blocheze funeraliile de stat și declararea zilei de doliu național, transformând un moment de reculegere într-o dezbatere politică aspră.
„Având în vedere atitudinea total lipsită de respect, decență și umanitate față de primul președinte al României democratice, PSD nu va participa la ședința coaliției”, se arată în comunicatul partidului.
Pentru social-democrați, gestul este mai mult decât o dispută de orgolii. Este un semnal de alarmă: chiar și în fața morții, unii politicieni nu pot renunța la lupta ideologică.
USR: „Nu participăm. Respectăm victimele Revoluției și mineriadelor”
Poziția USR a fost exprimată clar, prin vocea președintelui partidului, Dominic Fritz, care a transmis, într-o postare pe Facebook, că reprezentanții formațiunii nu vor lua parte la funeraliile lui Ion Iliescu. Mai mult, USR a propus în ședința de Guvern ca să nu fie declarată zi de doliu național, considerând că un astfel de gest ar fi o ofensă pentru cei care au suferit în timpul Revoluției din 1989 și al mineriadelor din anii ’90.
„Din respect pentru victimele Revoluţiei şi ale mineriadelor, USR a propus în ședinţa de Guvern să nu fie doliu naţional. Reprezentanţii USR nu vor participa la funeralii”, a precizat liderul partidului.
Este o poziție care a provocat reacții mixte: unii o consideră coerentă moral, alții o văd ca pe o lipsă de empatie într-un moment care ar fi trebuit să fie marcat de liniște și reflecție.
Între memorie și rană
Moartea lui Ion Iliescu, survenită marți, 5 august 2025, după aproape două luni de spitalizare la „Agrippa Ionescu”, nu a fost doar sfârșitul unei vieți de 95 de ani. A fost redeschiderea unei răni vechi în societatea românească. Pentru unii, Iliescu rămâne omul care a garantat stabilitatea țării în anii de după comunism. Pentru alții, este simbolul unor episoade tragice – Revoluția, mineriadele, tranziția întârziată.
Dar indiferent de perspectivă, moartea unui fost șef de stat nu ar trebui să aducă dezbinare. Ar fi putut fi, măcar pentru câteva zile, un moment de memorie colectivă – chiar și critică –, dar asumată. În schimb, a devenit pretextul unui conflict politic public, care lasă un gust amar.
O coaliție fragilă, o societate divizată
Refuzul PSD de a sta la aceeași masă cu USR și decizia USR de a se distanța complet de evenimentele funerare reflectă o lipsă de maturitate politică, dar și o lipsă de înțelegere a simbolurilor naționale. Chiar și atunci când opinia este diferită, există forme prin care se poate arăta decență. Chiar și atunci când ai rezerve profunde, tăcerea poate fi mai puternică decât orice poziție politică exprimată public.
Într-o societate deja polarizată, gesturile liderilor politici cântăresc greu. Iar când ele se manifestă cu intransigență chiar în fața morții, mesajul transmis oamenilor nu este nici solidaritate, nici echilibru – ci dezbinare.
Un rămas-bun cu jumătate de glas
Joi, 7 august, va avea loc ceremonia de înmormântare a lui Ion Iliescu, la Cimitirul Militar Ghencea III, cu onoruri militare, în cadrul unei zile de doliu național. Drapelele vor fi coborâte în bernă, iar lumea va veni să își ia rămas-bun – unii în liniște, alții cu încă întrebări nespuse. Însă nu toată clasa politică va fi prezentă. Unii vor lipsi din convingere. Alții, din protest. Și poate că tocmai această lipsă a unui rămas-bun unitar spune totul despre România de azi: o țară în care chiar și moartea unui fost președinte stârnește polemici, nu reconciliere.
Dincolo de dispute, ar fi fost un moment bun pentru tăcere, demnitate și memorie. Din păcate, el pare să fi fost ratat.
