România se apropie de un moment decisiv. În plină incertitudine politică, cu un guvern încă în formare și cu promisiuni neclare, liderii țării sunt nevoiți să ia măsuri urgente care vor afecta direct traiul de zi cu zi al fiecărui român. Discuțiile tensionate din coaliție, care durează de mai bine de trei săptămâni, nu sunt doar despre cine obține ce minister, ci despre cum poate fi acoperită o gaură bugetară care pune în pericol inclusiv fondurile europene. Miza este uriașă: 20 de miliarde de lei la buget și evitarea suspendării banilor veniți de la Bruxelles.
TVA, accize și impozite mai mari: ce urmează pentru români
Printre cele mai controversate măsuri se numără creșterea TVA de la 19% la 21%. În teorie, alimentele și medicamentele ar rămâne protejate, cu o cotă redusă de 9%, dar restul produselor ar putea deveni mai scumpe. O realitate pe care o vom simți toți la raft sau în facturile de utilități.
Accizele pentru tutun, alcool și produsele bogate în zahăr sunt și ele pe lista de majorări. În același timp, plafonările la alimentele de bază și la electricitate – două dintre puținele măsuri care au mai temperat inflația – vor expira. Efectul? O nouă explozie a prețurilor, care va lovi în special familiile cu venituri mici.
La pachet cu aceste scumpiri, guvernanții vorbesc și despre majorarea impozitului pe profit la 19% și a celui pe dividende la 16%. Deși sunt măsuri menite să aducă mai mulți bani la buget, efectele în lanț în economie – de la investiții la salarii – nu pot fi ignorate.
Reduceri de cheltuieli: tăieri de sporuri și restructurări
Pe partea de economii, planurile guvernului includ comasări de instituții, tăieri de sporuri (precum cele pentru doctorat sau condiții speciale) și chiar reduceri de personal în aparatul bugetar. Plafonarea salariilor pentru angajații statului este o altă măsură vehiculată, cu potențial de a reduce cheltuielile, dar și de a stârni nemulțumiri.
Tot acest pachet fiscal trebuie finalizat în timp record. Data limită este sfârșitul lunii iunie. Dacă nu reușim, Comisia Europeană ar putea bloca, începând cu toamna, fondurile alocate României din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Este un risc real, pe care nimeni nu și-l poate permite.
La Luxemburg, fără ministru de Finanțe
Vineri, la Luxemburg, are loc o reuniune extrem de importantă – ECOFIN, întâlnirea miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană. România va fi reprezentată de un secretar de stat, după ce Tánczos Barna, ministrul interimar al Finanțelor, a anunțat că nu va participa. „Nu contează persoana, contează pachetul și măsurile propuse de noua Coaliție”, a spus el. Dar în spatele acestei declarații stă o realitate delicată: la acest moment, România nu are un ministru valid care să negocieze direct cu omologii europeni.
Prelungirea PNRR: o șansă care nu trebuie ratată
O rază de speranță vine de la Strasbourg, unde europarlamentarii au votat prelungirea cu 18 luni a termenului de finalizare a proiectelor din PNRR. Pentru România, această decizie este vitală. Țara noastră a îndeplinit doar 27% dintre reformele asumate, iar doar o treime din cele 28,5 miliarde de euro alocate au fost contractate până acum.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a subliniat cât de importantă este această prelungire pentru spitale aflate aproape de finalizare: „Trebuie doar achiziționate echipamente medicale. Dacă avem 6-8 luni în plus, le putem salva.” Siegfried Mureșan a punctat la rândul său că banii din PNRR nu vin automat – este nevoie de reforme reale și de proiecte bine gestionate.
Un avertisment clar de la Bruxelles
Comisia Europeană a transmis însă un semnal clar: nu va prelungi termenul pentru proiectele care nu pot fi finalizate până în august 2026. Mai mult, a cerut statelor membre, inclusiv României, să își reevalueze planurile și să renunțe la investițiile nerealiste. Accentul trebuie pus pe proiectele mature, aflate în execuție și care pot fi încheiate cu succes în termenul rămas.
România, în fața unei alegeri cruciale
România nu mai are timp de pierdut. Fie asumăm decizii dure, dar necesare, fie riscăm să pierdem o parte importantă din viitorul nostru economic. Reformele și investițiile din PNRR nu sunt doar cifre în tabele, ci spitale, drumuri, școli – lucruri concrete care pot schimba viața oamenilor. Fiecare zi de întârziere ne costă, iar fiecare măsură abandonată ne îndepărtează de Europa care ne-a promis sprijin, dar care cere responsabilitate.
Într-o perioadă în care ne confruntăm cu provocări economice și sociale tot mai mari, alegerea este clară: acțiune sau stagnare. Rămâne de văzut dacă politicienii noștri vor înțelege acest lucru la timp.
