Comisia Europeană avertizează România: deficitul bugetar rămâne scăpat de sub control, sunt necesare măsuri urgente
România este din nou în centrul atenției la Bruxelles, după ce Comisia Europeană a constatat oficial că țara noastră nu a luat măsuri eficiente pentru limitarea deficitului bugetar. Consecințele pot fi majore, în condițiile în care recomandarea Comisiei vizează chiar o decizie a Consiliului European care să confirme eșecul României în respectarea angajamentelor privind reducerea deficitului excesiv.
Potrivit analizei publicate miercuri de executivul european, creșterea cheltuielilor nete ale României depășește cu mult plafonul stabilit de traiectoria corectivă convenită anterior. Mai mult, riscurile de a nu corecta la timp dezechilibrele bugetare sunt clare și crescânde. „România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice excesive”, atrage atenția Comisia. Deficitul fiscal s-a agravat în 2024, iar cel de cont curent rămâne și el la cote alarmante, pe fondul unui consum privat ridicat și a creșterilor continue de salarii și pensii în sectorul public.
Situația bugetară, în spirală descendentă
Datele prezentate în raport arată o imagine îngrijorătoare: în 2024, deficitul public a ajuns la 9,3% din PIB, iar în 2025 este preconizat un nivel de 8,6%, în ciuda eforturilor declarate ale autorităților. În plus, datoria publică a crescut cu peste 10 puncte procentuale din 2021 și până în prezent, în condițiile în care cheltuielile nete continuă să urce. Abaterea cumulată estimată pentru anii 2024 și 2025 este de 1,7% din PIB, mult peste limita permisă în cadrul procedurii de deficit excesiv.
Un alt semnal de alarmă vizează soliditatea mixului de finanțare externă: dacă în trecut România se baza pe investiții străine directe consistente și fonduri europene, în 2024 aceste surse s-au diluat considerabil. În paralel, incertitudinea politică de la finalul anului trecut a amplificat percepția de risc în rândul investitorilor.
Măsurile cerute de Bruxelles
Comisia Europeană consideră că implementarea unui plan fiscal-structural pe termen mediu, în paralel cu reforme fiscale consistente în 2025, este esențială pentru a inversa direcția actuală. De asemenea, este menționată nevoia accelerării reformelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv componenta REPowerEU.
Bruxelles-ul solicită explicit o „înăsprire considerabilă” a politicii fiscale în perioada imediat următoare, pentru a încadra cheltuielile nete în traiectoria corectivă convenită și pentru a consolida poziția externă a țării. Mai mult decât atât, România este îndemnată să prioritizeze cheltuielile pentru apărare, în linie cu concluziile Consiliului European din martie 2025.
Reformele structurale nu mai pot fi amânate
Documentul subliniază și necesitatea unor reforme structurale adânci, mai ales în zona administrației publice. Se cere îmbunătățirea calității actului decizional, transparență în procesul legislativ și consultări adecvate cu părțile interesate. Practic, Comisia acuză autoritățile de la București că inițiativele legislative recente nu au respectat cerințele minime privind claritatea juridică și evaluarea impactului.
Un accent special este pus pe accelerarea proiectelor mari de infrastructură, inclusiv cele din domeniul energiei verzi. Se cere eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili în sistemul de încălzire, concomitent cu investiții în eficiență energetică, inovație și infrastructură de mediu. Toate aceste măsuri trebuie, însă, corelate cu realitățile regionale pentru a evita accentuarea dezechilibrelor interne.
CE: România trebuie să reducă măsurile energetice de urgență
În plus, Comisia Europeană recomandă autorităților române să reducă progresiv măsurile de sprijin energetic implementate în regim de urgență, iar economiile rezultate să fie folosite pentru diminuarea deficitului public. Este un mesaj clar că Bruxelles-ul nu mai acceptă derogări și măsuri temporare în detrimentul echilibrelor bugetare pe termen lung.
Concluzii
Pe fondul unor deficite fiscale și externe ridicate, combinat cu stagnarea reformelor și incertitudinea politică, România riscă să intre într-o zonă de vulnerabilitate accentuată față de percepția investitorilor internaționali. Fără măsuri ferme și coerente în perioada imediat următoare, țara ar putea rata nu doar corectarea deficitului bugetar până în 2030, ci și oportunități esențiale de finanțare din fonduri europene.
Comisia Europeană a transmis, așadar, un avertisment ferm: e momentul unor decizii politice clare, responsabile și curajoase. Orice întârziere suplimentară ar putea costa scump.
