Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a declanșat una dintre cele mai ample operațiuni din România ultimilor ani împotriva fraudelor cu fonduri europene. Peste 300 de percheziții au fost desfășurate în 15 județe, într-o anchetă care vizează subvenții ilegale în apicultură, cu un prejudiciu estimat la 1,32 milioane de euro.
Rețea de fraudă construită în jurul fondurilor UE pentru apicultură
Ancheta a fost coordonată de Biroul Teritorial Timișoara al EPPO și a vizat 388 de cereri de plată depuse la APIA, în cadrul campaniilor agricole din 2023 și 2024. În documente, beneficiarii declarau că dețin coloniile de albine, echipamentele specifice și tratamentele veterinare necesare pentru a obține sprijin financiar, cofinanțat în proporție de 50% de Fondul European de Garantare Agricolă (FEAGA) și de bugetul de stat.
În realitate, spun procurorii europeni, totul era doar o aparență bine construită. Documentele ar fi fost falsificate, iar echipamentele și albinele – inexistente. Mai grav, toate cererile erau reprezentate de aceeași persoană în fața APIA, ceea ce ridică suspiciuni clare privind organizarea unei scheme de fraudare la scară largă.
Peste 300 de descinderi în două luni
Operațiunea a fost desfășurată în tăcere, dar cu o precizie remarcabilă. În doar două luni, procurorii europeni, alături de forțe din cadrul Poliției Române – Direcția Poliției Transporturi, dar și de Inspectoratele Județene din Timiș și Alba, au reușit să documenteze schema și să descindă simultan în locații din toate regiunile țării.
Au fost 307 percheziții în total – un număr record, care arată amploarea cazului și determinarea autorităților de a destructura rețeaua din spatele fraudelor.
Un prejudiciu de peste un milion de euro, doar în apicultură
Prejudiciul estimat este de 1,32 milioane de euro – bani europeni care ar fi trebuit să susțină dezvoltarea reală a apiculturii românești, dar care, potrivit anchetatorilor, au fost redirecționați prin declarații false și practici frauduloase.
Banii au fost ceruți și primiți de la Uniunea Europeană pentru activități care nu au existat niciodată. În loc de investiții în ferme de albine sau echipamente moderne, s-au făcut, cel mai probabil, simple încasări fictive, în numele unor proiecte de pe hârtie.
Kovesi – reacție tăcută, acțiune fermă
Deși Laura Codruța Kovesi nu a emis un mesaj public pe marginea acestui dosar, ancheta poartă clar amprenta abordării sale: fără show mediatic, dar cu rezultate clare, vizibile în teren. Este genul de intervenție care arată că Parchetul European nu se limitează la capitale sau proiecte mari, ci pătrunde adânc în structurile locale unde banii europeni sunt vulnerabili la abuz.
Un avertisment pentru toți cei tentați să păcălească sistemul
Această investigație nu este doar despre apicultură. Este un semnal de alarmă pentru toate domeniile unde fondurile europene pot fi fraudate: agricultură, infrastructură, energie verde sau digitalizare.
EPPO arată că nimeni nu este de neatins, iar structurile create pentru protejarea banilor europeni funcționează și acționează cu forță – atunci când este nevoie.
Într-un context în care România are nevoie de fiecare euro investit corect, această anchetă devine nu doar o lecție juridică, ci și un act de igienă publică, într-un sector vital al economiei rurale. Iar dacă din spatele acestor percheziții va rezulta nu doar tragerea la răspundere a vinovaților, ci și o schimbare de atitudine în gestionarea fondurilor, atunci miza este una mult mai mare decât suma pierdută.
