Premierul Ilie Bolojan a tras un semnal de alarmă cu privire la numărul tot mai mare de români care beneficiază de pensie de handicap, afirmând că acest fenomen capătă proporțiile unei „probleme sistemice” cu efecte directe asupra echității sociale. Într-un interviu acordat publicației G4Media, șeful Guvernului a subliniat că este nevoie de o reevaluare profundă a modului în care sunt acordate aceste drepturi și de măsuri ferme împotriva celor care abuzează de sistem.
Aproape un milion de beneficiari – o cifră care ridică semne de întrebare
„Este o problemă sistemică pentru că am ajuns să avem în România 966.000 de persoane care beneficiază de pensie de handicap”, a declarat Ilie Bolojan. Premierul a subliniat că această cifră este „foarte mare” în raport cu populația țării și că, în mod cert, o parte dintre aceste pensii sunt obținute în condiții discutabile.
Potrivit liderului executivului, situația afectează nu doar bugetul de stat, ci și credibilitatea întregului sistem social, precum și drepturile persoanelor aflate cu adevărat în dificultate. „Din păcate, fiind într-o pondere care se vede din statistică, iese în evidență în anumite localități și zone. Asta afectează direct și pe cei care sunt într-o situație obiectivă de suferință sau dizabilitate”, a explicat Bolojan.
Abuzurile subminează drepturile celor care chiar au nevoie
În intervenția sa, premierul a atras atenția că nu este suficientă doar înăsprirea criteriilor de acordare a pensiilor de handicap. Problema trebuie abordată din rădăcini, iar una dintre cele mai importante direcții este controlul asupra modului în care sunt eliberate certificatele de handicap.
„Ceea ce trebuie să facem nu este doar să limităm posibilitățile de a obține ușor aceste certificate, ci și să ne îndreptăm împotriva celor care le emit în mod neconform. Altfel, fenomenul va continua, iar încrederea în sistem va fi subminată complet”, a spus premierul. În acest sens, Ministerul Muncii ar fi deja implicat într-un proces de verificare și reformare a criteriilor și a instituțiilor responsabile.
Sumele alocate lunar – o privire asupra sistemului actual
În România, persoanele adulte cu handicap grav primesc în prezent o indemnizație lunară de aproximativ 529 de lei, la care se adaugă un buget complementar de 199 de lei. În situațiile în care persoana beneficiază și de asistență din partea unui însoțitor, suma totală poate depăși 2.000 de lei lunar.
Pentru handicapul accentuat, indemnizația se ridică la 350 de lei, iar bugetul complementar este de 146 de lei. Persoanele cu handicap mediu nu primesc indemnizație, ci doar bugetul complementar, în jur de 80 de lei pe lună.
Deși aceste sume nu pot fi considerate mari în raport cu costurile vieții sau cu dificultățile reale ale persoanelor afectate, premierul Bolojan a subliniat că tocmai acest echilibru fragil este pus în pericol de abuzurile din sistem. Când resursele bugetare sunt deturnate către cazuri nejustificate, suferă tocmai cei care au cu adevărat nevoie de sprijin.
Reforme necesare și responsabilitate instituțională
Guvernul intenționează să pună accent pe responsabilizarea instituțiilor medicale și a comisiilor de evaluare, acolo unde, în trecut, au existat suspiciuni de corupție sau neglijență. Măsurile vizează nu doar monitorizarea mai atentă a certificatelor, ci și sancționarea celor care eliberează documente fără o fundamentare reală.
Este de așteptat ca această inițiativă să genereze reacții – atât în societate, cât și în administrațiile locale – însă Guvernul susține că o reformă clară și transparentă este singura cale pentru a restabili echilibrul.
„Trebuie să inversăm centrul de acțiune. Să nu mai tratăm doar beneficiarii drept sursă a problemei, ci să ne uităm la cei care facilitează obținerea frauduloasă a acestor drepturi. Numai așa vom putea proteja cu adevărat persoanele care chiar au nevoie de sprijinul statului”, a conchis Ilie Bolojan.
Un sistem fragil, aflat la răscruce
Semnalul tras de premier vine într-un moment în care România se confruntă cu provocări multiple în zona protecției sociale: populația îmbătrânită, presiuni asupra bugetului public și nevoia de reforme structurale. Recredibilizarea sistemului de pensii pentru persoanele cu dizabilități este, așadar, nu doar un act de justiție socială, ci și o necesitate economică.
Reformele promise pot deveni un pas important spre un stat care sprijină cu adevărat pe cei vulnerabili – dar și spre un sistem în care dreptatea nu este doar o aspirație, ci o regulă.
