Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a adus marți, într-un interviu acordat postului Rock FM, una dintre cele mai tranșante critici recente la adresa sistemului de pensii speciale din România, cu un accent deosebit pe reglementările care le permit magistraților să se pensioneze la vârste considerabil mai mici decât restul populației.
Ilie Bolojan a subliniat contrastul izbitor dintre tratamentul aplicat judecătorilor și cel al majorității covârșitoare a românilor care muncesc până la 65 de ani, pentru pensii de zeci de ori mai mici. „Oamenii percep niște nedreptăți sociale. Suntem singura țară care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani cu o pensie destul de mare, în condițiile în care categoriile celelalte se pensionează la 65 de ani cu o pensie de 10 ori mai mică”, a declarat liderul interimar de la Cotroceni.
Perioada cea mai productivă, pierdută în pensii timpurii
În opinia sa, problema nu este doar una de cifre și bugete, ci mai ales de percepție socială și echitate. „De la 48 de ani până la 65 de ani, un om este cu experiența de viață profesională acumulată – deci poate da înapoi societății – iar noi îl trimitem în pensie ca să se reangajeze după aceea tot la stat,” a spus Bolojan. Această practică, a punctat el, produce un dublu dezechilibru: pe de o parte, împovărează bugetul de stat, iar pe de altă parte, alimentează o percepție generalizată de nedreptate.
Magistrații care aleg să iasă la pensie la vârste sub 50 de ani ajung frecvent să revină în sistem – fie ca experți, consilieri, membri ai unor comisii sau în alte funcții bine remunerate. Astfel, statul plătește simultan pensia specială și un nou salariu de la buget, în timp ce alte categorii profesionale abia își duc traiul din pensii minime, după zeci de ani de muncă grea.
O problemă socială cu implicații electorale
Bolojan nu a ezitat să sublinieze că astfel de discrepanțe alimentează un val periculos de frustrare socială. „Acest tip de nedreptăți motivează puternic un vot de genul anti-sistem,” a avertizat el. În opinia sa, oamenii care simt că trăiesc într-un stat cu două viteze, în care privilegiile se acordă după criterii netransparente și inechitabile, sunt tot mai tentați să sancționeze clasa politică printr-un vot de protest.
El a numit pensiile speciale „una dintre cele mai clare expresii ale acestei nedreptăți”, menționând diferențele semnificative dintre ceea ce încasează un magistrat pensionat și un angajat obișnuit care iese la pensie cu ani buni mai târziu, în condiții de muncă poate mai dificile și cu contribuții cel puțin comparabile.
Fără soluții concrete, deocamdată
Deși a criticat în termeni fermi actualul sistem, Ilie Bolojan nu a anunțat nicio măsură legislativă sau executivă clară care să vizeze corectarea acestor inechități. Declarațiile sale au rămas la nivelul unei analize de stare – sinceră, articulată și fermă, dar lipsită de un calendar concret sau de un plan de acțiune.
Este o absență care nu a trecut neobservată în spațiul public. Reacțiile au apărut imediat după interviu, în special pe rețelele de socializare, unde tema pensiilor speciale este constant dezbătută și, adesea, aspru criticată. Pentru mulți români, nemulțumirea nu mai ține doar de cifre, ci de sentimentul că legea nu mai este aceeași pentru toți.
Un semnal pentru reformă?
Chiar dacă Ilie Bolojan nu a vorbit despre un pachet legislativ, discursul său pare să se înscrie într-o direcție clară pe care actuala conducere dorește să o impună: reformă, echitate, renunțarea la privilegii moștenite. În același timp, este și o invitație adresată clasei politice de a lua în serios aceste dezechilibre care pot avea efecte profunde asupra încrederii în instituțiile statului.
Interviul de la Rock FM nu a fost unul populist, ci un apel la realism. Iar realitatea este că România nu își mai permite pensionări de lux la vârste la care în alte state se obține abia maturitatea profesională.
Pentru mulți români care își privesc părinții trăind cu pensii modeste sau care se luptă cu propria incertitudine financiară, aceste cuvinte au rezonat. Însă, fără o strategie clară și curajul de a înfrunta presiunea unor grupuri de influență, rămâne de văzut dacă vocea lui Ilie Bolojan va însemna începutul unei reforme adevărate sau doar o declarație bine intenționată într-o mare de tăceri.
