Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat vineri, la finalul ședinței de Guvern în care a fost adoptată o parte din pachetul 2 de măsuri anunțate de premierul Ilie Bolojan, principalele schimbări care vor afecta sistemul public de sănătate. Modificările vizează modul în care spitalele sunt conduse, felul în care sunt decontate serviciile medicale, taxarea producătorilor de medicamente și, nu în ultimul rând, salarizarea cadrelor medicale, care va fi legată de performanța instituțiilor sanitare.
Reforma conducerii spitalelor
Una dintre cele mai importante schimbări anunțate privește conducerea spitalelor și secțiilor medicale. Rogobete a precizat că managerii de spitale vor fi reevaluați anual în baza unor indicatori de performanță, iar șefii de secție vor fi aleși prin concurs. Condiția minimă pentru a putea ocupa această poziție este să fie cadre universitare.
„Sigur, ținând cont că vorbim de un spital clinic cu profil educațional, de cercetare, e absolut necesar ca șeful secției să fie un cadru didactic. Nu se pune problema de a separa rolul universităților de medicină în spitalele clinice din România, dar ocuparea poziției de șef de secție se va face printr-un concurs bazat pe indicatori de performanță”, a explicat ministrul.
Scopul acestor modificări este creșterea calității actului medical și responsabilizarea conducerii unităților spitalicești, astfel încât resursele să fie utilizate mai eficient.
Redirecționarea pacienților către medicina primară
Ministrul a subliniat că reforma urmărește și reorientarea pacienților din zona de spitalizare continuă – deseori „nenecesară” – către medicina primară și ambulatoriile de specialitate. Potrivit estimărilor sale, prin reducerea internărilor care nu sunt justificate medical se va obține o economie de aproximativ 3,2 miliarde de lei în 2025, sumă ce va fi direcționată către bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„În Sănătate nu ne așteptăm să avem tăieri de cheltuieli, ci să menținem bugetul și să nu-l ridicăm”, a precizat Alexandru Rogobete.
Schimbarea modului de plată pentru medicii de familie
O altă măsură importantă privește modul de decontare a serviciilor oferite de medicii de familie. În prezent, aceștia sunt plătiți printr-un sistem mixt: 35% per capita (în funcție de numărul de pacienți înscriși pe listă) și 65% per serviciu (consultații, proceduri, analize).
Până în 2027, aceste procente vor fi modificate astfel: 20% per capita și 80% per serviciu. Practic, accentul va cădea pe serviciile medicale efectiv prestate, ceea ce în viziunea ministerului ar trebui să stimuleze activitatea medicilor de familie și să reducă presiunea pe spitale.
Totuși, ministrul a anunțat că valoarea punctului pe serviciu medical în ambulatoriu nu va crește în 2025, din lipsă de fonduri. „Am încercat să introducem creșterea punctului în ambulatoriu la 6,5 lei din 1 octombrie, însă anvelopa bugetară nu ne permite să facem acest lucru anul ăsta. Odată cu aplicarea măsurilor se va ajunge la o economie care poate fi redistribuită de la 1 ianuarie 2026 și 1 ianuarie 2027, când punctul va ajunge la 8 lei”, a declarat Rogobete.
Prelungirea programului în ambulatorii
În paralel, Ministerul Sănătății intenționează să prelungească programul de lucru în aproximativ 60% dintre ambulatoriile din țară. Măsura nu se va aplica tuturor specialităților, însă are ca obiectiv creșterea accesului pacienților la consultații și reducerea aglomerării din spitale.
Salariile cadrelor medicale, legate de performanță
Un alt aspect esențial al reformei îl constituie modul în care se vor aloca bugetele pentru salarii. Acestea vor fi direct proporționale cu performanța spitalelor, măsurată printr-un set de indicatori.
„Modul în care se acordă influențele salariale în unitățile sanitare publice va fi alocat direct proporțional cu numărul de servicii și metodologia criteriilor de performanță, care va fi elaborată în 90 de zile de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial”, a explicat ministrul.
Criteriile de evaluare vor include ponderea cheltuielilor de personal, ponderea cheltuielilor pentru servicii medicale, numărul de servicii efectuate și complexitatea cazurilor tratate.
Astfel, se va calcula un indice de performanță care va determina nivelul bugetului alocat pentru salarii. În situațiile în care cheltuielile salariale vor depăși cheltuielile pentru servicii medicale, spitalul va fi obligat să își ajusteze activitatea pentru a reechilibra raportul.
Majorarea taxei clawback
Pe partea de finanțare a sistemului, ministrul Rogobete a anunțat o creștere a taxei clawback, atât pentru medicamentele generice, cât și pentru cele inovative. Taxa va urca cu 0,6% pentru generice și cu 1,7% pentru inovative, iar sumele suplimentare colectate vor fi direcționate către CNAS.
Concluzii și implicații
Reforma anunțată de Ministerul Sănătății marchează o schimbare importantă de abordare: în locul unei creșteri masive a bugetului, accentul se mută pe eficiență, responsabilitate și redistribuirea resurselor. Ideea centrală este că pacienții trebuie să fie orientați către medicina primară și ambulatorii, în timp ce spitalele trebuie să rămână rezervate cazurilor complexe.
În același timp, medicii și personalul medical vor fi motivați să performeze printr-o legătură directă între activitatea desfășurată și resursele financiare disponibile. Deși unele măsuri, precum necreșterea punctului pe serviciu medical în 2025, pot genera nemulțumiri, ministerul promite că pe termen mediu aceste ajustări vor aduce un sistem mai echilibrat și mai sustenabil.
Astfel, sănătatea publică din România se pregătește pentru o etapă de schimbări structurale, menite să eficientizeze cheltuielile și să ofere pacienților servicii medicale mai bine adaptate nevoilor reale.
