Trei foști ambasadori americani în România – Mark Gitenstein, Adrian Zuckerman și Jim Rosapepe – trag un semnal de alarmă care nu poate fi ignorat. Într-o analiză publicată în Politico, aceștia vorbesc deschis despre una dintre cele mai periculoase încercări de manipulare electorală din istoria recentă a României: o intervenție agresivă și bine organizată a Rusiei în alegerile prezidențiale din 2024. Ținta? Subminarea democrației românești și destabilizarea echilibrului fragil din această parte a Europei.
Un experiment digital cu miză geopolitică
Conform celor trei diplomați, președintele rus Vladimir Putin a orchestrat o campanie de influență digitală cu scopul de a propulsa un candidat autoritar, Andrei Georgescu, direct în vârful scenei politice românești. În doar două săptămâni, acesta a ajuns la un procent de 21% în intențiile de vot – o creștere fulminantă, susținută masiv de rețelele sociale și de o propagandă online coordonată și intensă. Totul s-a întâmplat fără transparență, fără declarații financiare clare, iar candidatul a afirmat public că nu a cheltuit niciun leu pentru campanie – o declarație considerată „nerealistă și ilegală” de către autorii raportului.
„Putin a aplicat o veche strategie sovietică: infiltrează alegerile, susține candidați autoritari și manipulează percepția publică. Iar România a fost ținta perfectă”, se arată în analiza semnată de cei trei foști ambasadori.
Lovitura a venit, dar România s-a ridicat
Deși atacul digital a fost subtil, consecințele au fost majore. Serviciile de informații din România, sprijinite de partenerii occidentali, au reușit să identifice și să expună campania rusă. Dovezile au fost suficient de clare încât Curtea Constituțională a luat o decizie istorică: anularea primului tur de scrutin, motivând prin încălcări grave ale legislației electorale și prin ingerință străină dovedită.
Ce a urmat a fost un adevărat moment de cotitură pentru societatea românească. La reluarea votului, oamenii au venit în număr mult mai mare la urne, într-un gest de demnitate și responsabilitate civică. Prezența la vot a urcat spectaculos, de la o medie obișnuită de 51%, la aproape 65%. Mesajul era clar: românii nu se lasă păcăliți.
Rezultatul a fost pe măsură. Candidatul susținut de Kremlin a fost înfrânt, iar în fruntea statului a fost ales un lider democratic, orientat ferm spre valorile occidentale. A câștigat alegerile cu 54% din voturi, într-o confruntare tensionată, dar decisivă.
„Românii au dat dovadă de curaj și claritate în acest moment critic. Au respins modelul autoritar promovat de Putin și au ales calea libertății și a parteneriatului cu SUA și NATO”, afirmă Gitenstein, Zuckerman și Rosapepe.
Reacția SUA: sprijin și continuitate
După încheierea alegerilor, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj ferm de susținere pentru România. A subliniat importanța relației bilaterale și a promis consolidarea cooperării, atât pe dimensiunea militară, cât și în plan economic. Acest angajament a fost primit cu încredere la București, ca o reconfirmare a parteneriatului strategic care definește, de ani buni, relația dintre cele două țări.
Totuși, avertismentul celor trei ambasadori rămâne cât se poate de actual: amenințarea rusă nu s-a încheiat. Moldova, Estonia, Georgia, Olanda și Cehia sunt deja vizate ca posibile ținte pentru următoarele campanii de influențare orchestrate de Kremlin.
„Războiul dus de Putin nu se mai poartă doar pe câmpul de luptă. El se poartă acum în rețelele sociale, în mințile oamenilor, în algoritmi și în percepții. De aceea, răspunsul trebuie să fie unul pe măsură: ferm, bazat pe adevăr și susținut de instituții democratice puternice.”
Complicități periculoase în Vest
Analiza face referire și la un fenomen îngrijorător din interiorul lumii occidentale. Anumite figuri publice, cu influență semnificativă în online, par să legitimeze, voit sau nu, propaganda rusă. Sunt menționați Mario Nawfal, un tânăr antreprenor apropiat de Elon Musk, dar și voci puternice din media alternativă americană – Jackson Hinkle sau Alex Jones. Toți aceștia au fost prezenți recent la un forum pro-Kremlin organizat la Moscova, unde au vorbit cot la cot cu personaje ideologice precum Alexander Dughin sau Dmitri Medvedev.
Această legitimizare din partea Occidentului nu face decât să alimenteze și mai mult pericolul unei dezinformări globale. Iar România, din nou, devine o linie de front.
Lecția României: adevărul și curajul
În concluzia lor, foștii ambasadori americani oferă o imagine clară: România nu doar că a fost atacată, dar a știut să se apere. Cu vigilență, cu solidaritate civică și cu o alegere fermă pentru democrație. Țara noastră a demonstrat că adevărul – oricât de fragil pare uneori – rămâne cea mai puternică armă împotriva manipulării.
„Cea mai bună apărare împotriva propagandei este adevărul – și curajul de a-l spune cu voce tare. România a făcut exact asta.”
