Emil Gânj, principalul suspect în cazul crimei care a cutremurat comunitatea din Miheşu de Câmpie, este de negăsit, deşi autorităţile desfăşoară o amplă operaţiune de căutare în mai multe judeţe. Potrivit unor surse din Ministerul Afacerilor Interne, anchetatorii suspectează că fapta ar fi fost premeditată, iar bărbatul s-ar fi pregătit din timp pentru fugă.
Cutii cu telefoane şi planuri minuţioase
Informaţiile obţinute de Agerpres arată că Emil Gânj ar fi distrus şi îngropat un telefon folosit anterior crimei, iar la domiciliul unei rude a fost descoperită o cutie cu mai multe telefoane mobile. Toate dispozitivele respective se află acum în posesia autorităţilor şi sunt supuse unor verificări tehnice detaliate, în speranţa că vor conduce la localizarea fugarului sau vor aduce informaţii utile în anchetă.
De asemenea, există indicii că suspectul şi-ar fi pregătit provizii în mai multe locuri, ceea ce i-ar permite să se deplaseze rapid prin zone izolate, fără a fi dependent de surse externe de hrană sau apă. Acest detaliu sugerează un nivel ridicat de organizare şi cunoaştere profundă a terenului.
Arealul căutărilor: Mureş, Cluj şi Bistriţa-Năsăud
Deşi ipoteza părăsirii teritoriului României nu este exclusă – fiind iniţiate verificări şi în alte state europene, inclusiv în Germania – principalele forţe de căutare sunt concentrate în judeţul Mureş şi în zonele limitrofe din Cluj şi Bistriţa-Năsăud. Este vorba despre o zonă extinsă, predominant montană, cu numeroase case abandonate – aproximativ 60% dintre construcţiile din acele localităţi.
„Este foarte mobil, mereu în mişcare. Cunoaşte bine zona, iar în momentul în care este observat, reacţionează cu o viteză neobişnuită. Pare că ştie să controleze perfect jocul cu autorităţile”, au transmis surse judiciare implicate în anchetă.
Peste 300 de sesizări investigate
Misiunea oamenilor legii este complicată nu doar de terenul dificil, ci şi de volumul mare de semnalări primite din partea cetăţenilor. În total, au fost înregistrate 313 alerte, dintre care 282 prin apeluri la 112, 29 prin sesizări directe, una prin e-mail şi 19 prin alte mijloace. Din păcate, niciuna dintre aceste semnalări nu s-a confirmat până în prezent.
Anchetatorii trebuie să verifice fiecare pistă în parte, însă multe dintre aceste informaţii s-au dovedit a fi false sau nefondate. Mai mult, pe reţelele de socializare au apărut conturi care poartă numele lui Emil Gânj, însă verificările ulterioare au arătat că acestea nu îi aparţin fugarului, ci au fost create de alte persoane, ceea ce îngreunează şi mai mult eforturile de localizare.
Zonă greu accesibilă, ascunzători naturale
În arealul vizat de căutări, caracterizat de păduri dese, dealuri abrupte şi sate semi-abandonate, poliţiştii criminalişti sunt nevoiţi să verifice fiecare casă părăsită în parte. Lipsa semnalului GSM şi numărul mic de camere de supraveghere îngreunează suplimentar munca echipelor aflate pe teren.
Potrivit unor evaluări interne, autorităţile suspectează că Emil Gânj s-ar putea ascunde în astfel de imobile abandonate, utilizându-le ca puncte de refugiu temporar. Posibilitatea ca acesta să aibă ascunzători prestabilite, cu provizii deja plasate, este considerată foarte probabilă de către anchetatori.
Dispariţia lui Emil Gânj, după comiterea unei fapte care a şocat opinia publică, continuă să ridice semne de întrebare asupra modului în care o persoană poate evita capturarea într-un context de mobilizare naţională. În acelaşi timp, comunitatea locală rămâne în alertă, iar presiunea asupra autorităţilor creşte pe măsură ce timpul trece fără un rezultat concret.
