Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale și o figură controversată în spațiul public românesc, a anunțat că se retrage complet din viața politică. Într-un mesaj făcut public luni, 26 mai, acesta a transmis că nu mai dorește să ocupe funcții publice, să înființeze un partid sau să mai aibă vreo implicare directă în scena politică.
Gestul lui vine într-un moment în care România traversează o perioadă agitată, iar scena politică, în special zona radicală, suferă o serie de reașezări. Analiștii consultați de „Adevărul” sunt de părere că retragerea lui Georgescu nu este una întâmplătoare.
Cristian Pîrvulescu, reputat analist politic, susține că decizia lui Călin Georgescu este mai degrabă o mișcare strategică, influențată de contextul general și de eșecul de a-și transforma discursul ideologic într-un proiect politic solid. „Deși a fost prezent în spațiul public, mai ales în mediile alternative, mesajul său a fost adesea incompatibil cu valorile democratice. A mizat pe o retorică ce a alunecat spre zone periculoase, apropiate ideologic de fascism, iar acest lucru l-a făcut inacceptabil nu doar pentru partidele mainstream, ci și pentru o parte din electoratul radicalizat, care a migrat spre lideri mai pragmatici, cum ar fi George Simion”, a explicat Pîrvulescu.
Mai mult decât atât, expertul atrage atenția că retragerea ar putea avea și o componentă juridică importantă. Au existat în ultimele luni suspiciuni legate de posibile conexiuni externe, inclusiv din zona Rusiei, precum și acuzații privind promovarea unor idei extremiste. Într-un astfel de climat, scăderea expunerii publice poate funcționa ca o strategie de evitare a unor consecințe legale.
„Nu excludem ca această retragere să fie parte a unui acord tacit, o formă de a calma apele. În același timp, este și o metodă de a-și păstra relevanța simbolică pentru o posibilă revenire, în cazul în care contextul politic devine mai favorabil”, a adăugat Pîrvulescu.
La rândul său, politologul George Jiglău consideră că gestul lui Georgescu ar putea fi legat de presiunile exercitate asupra sa din cauza dosarelor și controverselor în care a fost implicat. „A acționat mereu la granița legalității, înconjurat de oameni și structuri cu interese obscure. Cred că retragerea bruscă are legătură cu evoluția acestor dosare și cu dorința de a scăpa de atenția mediatică, a anchetatorilor sau a opiniei publice”, susține Jiglău.
Oficial, Călin Georgescu a invocat motive personale. Spune că vrea să se dedice familiei, că preferă să fie un observator al vieții publice și că nu va mai ocupa vreo funcție în stat. „Aleg să fiu în afara oricărei structuri politice. Nu doresc să ocup nicio funcție în statul român. Lumea este sătulă de conflicte și de politică făcută din orgolii. Profesionalismul dezvoltă o țară, nu discursul gol de conținut”, a afirmat el.
De asemenea, Georgescu a subliniat că alegerea sa nu implică vreo judecată asupra celor care continuă să susțină mișcarea suveranistă. „Nu este o renunțare, ci o alegere responsabilă, făcută cu respect față de popor”, a adăugat el, lăsând totuși loc unei eventuale reactivări în viitor.
Cristian Pîrvulescu este de părere că nu este exclus ca, peste cinci ani, Georgescu să încerce o revenire, mai ales dacă contextul socio-economic se va deteriora și dacă actorii politici actuali nu vor reuși să răspundă nevoilor reale ale populației. „Astfel de figuri au capacitatea de a reveni în momente de criză profundă, prezentându-se drept soluții alternative la sistemul compromis. El ar putea redeveni atractiv pentru electoratul radicalizat din mediul online”, a precizat analistul.
Cariera lui Călin Georgescu a început modest, ca inginer la Făgăraș, dar a prins rădăcini în zona administrației publice în anii ’90, ajungând la Ministerul Mediului fără concurs, prin sprijin politic. De-a lungul timpului, a ocupat diverse funcții de coordonare în domeniul dezvoltării durabile, inclusiv ca raportor ONU. A fost propus premier de AUR în 2020 și din nou în 2021, însă nicio propunere nu s-a concretizat. Pentru scurt timp, a fost și președinte de onoare al partidului, funcție din care a demisionat discret.
În prezent, alegerea lui Călin Georgescu de a ieși din scenă este privită mai degrabă ca o retragere temporară, un pas înapoi pentru a câștiga timp și a evalua următoarele mișcări. Rămâne de văzut dacă „observatorul pasiv” de astăzi va redeveni mâine actor politic, mai ales într-un peisaj instabil, în care fiecare criză naște lideri din umbră.
