Ion Iliescu, primul președinte al României postdecembriste, va fi condus pe ultimul drum joi, 7 august 2025, cu onoruri naționale și un ceremonial de stat menit să reflecte importanța pe care a avut-o în istoria recentă a țării. Decesul său, survenit marți, 5 august, la ora 15:55, la Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”, a fost confirmat oficial, marcând încheierea unei epoci politice controversate, dar definitorii pentru tranziția democratică a României.
Trupul va fi depus la Palatul Cotroceni, în Sala Unirii
Potrivit anunțului oficial al Guvernului, trupul neînsuflețit al fostului șef al statului va fi depus miercuri, 6 august, în Sala Unirii din Palatul Cotroceni. Alegerea acestui spațiu nu este întâmplătoare: reprezintă un loc simbolic, încărcat de semnificație istorică, dar și o soluție logistică necesară, având în vedere că biserica din incinta Palatului nu poate găzdui un număr mare de participanți.
Ceremonia este gândită astfel încât demnitatea momentului să fie respectată până la cel mai mic detaliu. Publicul va avea posibilitatea să își prezinte omagiile, în condiții stricte de acces și securitate, între orele anunțate de organizatori. Totodată, Guvernul a transmis un set de reguli clare, de la ținuta impusă până la comportamentul în incinta Palatului Cotroceni: discreție, sobrietate, fără fotografii sau telefoane mobile.
Începutul unei plecări simbolice: militari, drapele și clopotele Cotroceniului
Joi dimineață, începând cu ora 10:00, va avea loc ceremonia Gărzii la Catafalc, urmată de un moment de reculegere și ridicarea sicriului, care va fi purtat de militarii Forțelor Armate prin Galeria Basarabilor, Holul de Onoare și către ieșirea principală, unde cortegiul va fi întâmpinat de o gardă de onoare și de muzica militară. Clopotul bisericii Cotroceni va fi tras în semn de rămas bun.
Cortegiul funerar va parcurge un traseu bine stabilit, de la Palatul Cotroceni până la Cimitirul Militar Ghencea III, acolo unde va avea loc înmormântarea propriu-zisă, într-un cadru restrâns, doar în prezența familiei și apropiaților.
Cavoul, pregătit din timp, în tăcere
Ion Iliescu va fi înhumat în cimitirul Ghencea 3, într-un cavou dublu, impunător, din granit negru, amplasat pe Aleea Comuniștilor. Construcția acestuia a fost făcută în urmă cu aproximativ un deceniu, la inițiativa sa. În același loc își doarme somnul de veci și Maria Șerbănescu, sora soției sale, Nina Iliescu, al cărei nume este deja inscripționat pe monument.
Surse din presă susțin că lucrarea ar fi fost realizată de firma de servicii funerare a Andei Ghiță, soacra cunoscutului sportiv Pitbull Atodiresei. Locul a fost gândit cu o discreție tipică personalității lui Iliescu, iar inscripțiile de pe cavou au fost, multă vreme, acoperite cu o simplă folie de plastic, înainte de a fi completate cu o placă de marmură.
Zi de doliu național, decizie oficială a Guvernului
Guvernul României a adoptat o Hotărâre prin care ziua de 7 august a fost declarată zi de doliu național pe întreg teritoriul țării. Drapelul României va fi arborat în bernă la toate instituțiile publice, partide, sindicate, școli, misiuni diplomatice, gări, aeroporturi, porturi și la bordul navelor sub pavilion românesc. De asemenea, posturile de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură, vor adapta programul în funcție de solemnitatea zilei.
Un final care lasă o amprentă istorică
Ion Iliescu a condus România în trei mandate – 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004 – și rămâne o figură marcantă a tranziției de la regimul comunist la democrație. Sub conducerea sa a fost adoptată Constituția din 1991, au fost consolidate instituțiile democratice și s-au făcut primii pași către economia de piață.
Ceremonia funerară respectă în totalitate prevederile Legii 215/2016 privind funeraliile de stat, incluzând onoruri militare, garda de onoare și intonarea imnului național.
Rămâne, totuși, o întrebare care plutește în aer: cum va fi reținut Ion Iliescu în conștiința colectivă? Pentru unii, rămâne simbolul stabilității într-o perioadă de haos. Pentru alții, un personaj controversat, cu rol ambiguu în Revoluția din 1989 și mineriadele care au urmat. Dar dincolo de polemici, realitatea de necontestat este că moartea sa închide un capitol esențial din istoria României moderne.
Joi, România își va lua rămas bun de la omul care a fost, timp de peste un deceniu, imaginea statului român. Cu respect, cu controverse, cu tăceri și cu întrebări. Dar și cu solemnitate.
