Nicușor Dan și-a asumat oficial funcția de președinte al României pe 26 mai 2025, după victoria în alegerile prezidențiale din aprilie și mai. Conform articolelor Constituției, mandatul șefului statului durează cinci ani de la depunerea jurământului, ceea ce înseamnă că actualul mandat va expira pe 26 mai 2030. Până la acea dată, Nicușor Dan va exercita atribuțiile prezidențiale în domenii precum apărarea națională, relațiile externe și formarea Guvernului.
Alegerile prezidențiale din 2025 s-au desfășurat în două tururi de scrutin. Primul tur a avut loc pe 4 mai, iar turul decisiv pe 18 mai, când Nicușor Dan l-a învins pe George Simion cu majoritatea voturilor. Pentru a câștiga în turul unu, un candidat trebuie să obțină peste 50% din voturile alegătorilor înscriși pe listele electorale permanente. Dacă niciun aspirant nu atinge această prag, se organizează automat o confruntare între primii doi clasați.
Legea fundamentală prevede că o persoană poate ocupa funcția prezidențială pentru maximum două mandate consecutive. Deci, dacă Nicușor Dan ar decide să candideze din nou în 2030, ar putea să o facă și să câștige, ocupând funcția până în 2035. După aceea, ar fi obligat să renunțe, conform restricțiilor constituționale. Acest mecanism limitează puterea presidențială și asigură alternența la vârf în statul român.
Atribuțiile șefului statului sunt numeroase și implică responsabilități în mai multe domenii. Nicușor Dan promulgă legile, poate solicita reexaminarea unor acte normative și are dreptul de a sesiza Curtea Constituțională. De asemenea, desemnează candidatul pentru funcția de prim-ministru după consultări cu partidele parlamentare, persoană care trebuie să formeze o majoritate și să obțină încrederea Parlamentului. În anumite situații, președintele poate chiar dizolva legislativul dacă executivul nu se poate forma după respingeri repetate.
Responsabilități în apărare și relații externe aparțin președintelui
Pe lângă funcțiile civile, Nicușor Dan este și comandantul forțelor armate ale României. El conduce Consiliul Suprem de Apărare a Țării și poate institui starea de urgență sau mobilizarea conform legii. În plan extern, șeful statului reprezintă țara la reuniunile internaționale, acreditează ambasadorii și semnează tratate internaționale negociate de Guvern. Asemenea responsabilități îl plasează pe președinte în centrul relațiilor diplomatice și militare ale statului.
La scrutinul din 2030, alegătorii vor putea vota pe baza unor documente de identitate valabile: cartea de identitate, cartea electronică, cartea provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul de serviciu sau carnetul de serviciu militar pentru elevii instituțiilor militare. Autorităile electorale recomandă verificarea valabilității documentelor înainte de data votului. Legea electorală prevede și cazuri în care un vot poate fi anulat, inclusiv absența ștampilei de control sau aplicarea ștampilei „VOTAT” pe mai multe patrulatere.
Următoarele alegeri prezidențiale vor marca o nouă etapă importantă pentru scena politică din România. Campania din 2030 se va desfășura într-un context marcat de schimbări economice și sociale majore, iar decizia românilor privind conducerea țării va depinde de performanța actualei administrații prezidențiale în următorii cinci ani.