Viorel Pașca, persoană implicată în ancheta condusă de DIICOT privind activitatea unor centre de îngrijire din județul Bihor, a oferit declarații după ce a fost audiat în cadrul investigației. După perchezițiile efectuate în mai multe locații din regiune, acesta a venit cu precizări referitoare la acuzațiile care i se aduc.
Potrivit informațiilor disponibile, dosarul instrumentat de procurorii DIICOT are la bază suspiciuni privind constituirea unui grup infracțional organizat și activități de trafic de persoane. Ancheta se concentrează asupra unui număr de centre care găzduiau sute de persoane în situații vulnerabile. Acuzațiile formulate de organele de investigație susțin că gruparea și-ar fi desfășurat activitatea pornind din anul 2020 și ar fi obținut beneficii financiare prin diverse canale, inclusiv din donații și din veniturile persoanelor cazate în aceste instituții.
Viorel Pașca a declarat că și-a recunoscut existența unor greșeli în modul de funcționare a acestor centre, dar le-a caracterizat ca fiind neintenţionate. Totuși, el respinge în totalitate acuzațiile principale care i se aduc, în special cele referitoare la folosirea necorespunzătoare a banilor persoanelor aflate în îngrijire.
Detalii despre susținerea bănească a centrelor
Întrebat cu privire la resursele financiare care au finanțat operațiunea acestor centre și asupra modului în care s-au gestionat sumele de bani descoperite de anchetatori, Pașca a oferit o perspectivă asupra situației economice a beneficiarilor. Conform declarațiilor sale, majoritatea persoanelor găzduite în aceste centre se confruntau cu dificultăți financiare semnificative.
Potrivit acestuia, din peste patru sute de persoane care au locuit în centrele în cauză, doar aproximativ o sută dintre ele dispuneau de venituri regulate sub forma pensiilor sau altor forme de suport financiar. Această discrepanță între numărul persoanelor și capacitatea lor de a contribui financiar a fost prezentată de Pașca drept argument pentru a contesta acuzațiile.
Acesta a explicat că nivelul cheltuielilor de întreținere pentru fiecare persoană era substanțial mai ridicat decât sumele pe care majoritatea beneficiarilor le puteau furniza. Conform calculelor sale, costurile necesare pentru a asigura îngrijirea unei persoane se ridicau la aproximativ două mii de lei lunar. Aplicând această cifră la numărul total de beneficiari, Pașca a susținut că veniturile acestora din urmă nu acopereau nici măcar pe departe cheltuielile de funcționare.
În declarațiile sale, Pașca a subliniat că nu a dispus de bani proveniți din sursele persoanelor cazate. El a afirmat că resursele financiare necesare pentru menținerea centrelor au provenit exclusiv din donații și contribuții voluntare ale unor persoane fizice. Pentru a ilustra acest punct, Pașca a oferit exemplul propriului tată, care ar fi contribuit lunar cu zece la sută din pensia sa de mai bine de două decenii. Pașca a menționat că tatăl său beneficia de o pensie minimă, sugerând prin aceasta că implicarea unor oameni simpli cu venituri modeste a fost esențială pentru susținerea acestei activități.
Negări cu privire la alte acuzații
Pe lângă clarificările referitoare la aspectele financiare, Pașca a negat și alte imputări din dosar. El a respins categoric sugestiile că ar fi falsificat documente în contextul operării acestor centre. De asemenea, a declarat că nu are cunoștință despre posibile cazuri de abuzuri sexuale care s-ar fi petrecut între beneficiarii centrelor.
Aceste negări se adaugă la poziția sa pe care o menține cu privire la aspectele principale ale dosarului, evidențiind divergențe majore între perspectiva sa și acuzațiile formulate de autoritățile de investigație.
Clarificări privind relațiile cu figuri politice
Într-o altă direcție a apărării sale, Pașca a negat orice legatură cu Ilie Bolojan, actual lider al Partidului Național Liberal și care a deținut în trecut funcțiile de primar al municipiului Oradea și președinte al Consiliului Județean Bihor. Pașca a declarat în mod explicit că nu a communic niciodată cu Bolojan și nici nu l-a întâlnit în persoană pe parcursul activității sale.
Această negare pare să răspundă unor speculații sau acuzații care ar sugera conexiuni între Pașca și figura politică respectivă, fie în perioada în care Bolojan ocupa funcția de primar, fie în perioadele ulterioare ale mandatului acestuia la nivel județean.
Contextul anchetei și situația procesuale
Ancheta desfășurată de DIICOT a culminat cu audieri la București ale suspecților, după o fază de investigație care a inclus percheziții în mai multe locații din județul Bihor. Procurorii care conduc dosarul au inițiat cercetări cu scopul de a elucida activitatea acestor centre și de a determina măsura în care au fost comise infracțiuni specifice legate de traficul de persoane și constituirea unei grupări organizate în scopuri criminale.
Până la finalizarea completă a investigației și la pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanță, persoanele implicate în dosar beneficiază de prezumția de nevinovăție, conform principiilor fundamentale ale dreptului procesual penal. Acuzațiile enunțate de procurori vor trebui analizate și evaluate în detaliu de magistrații competenți, care vor lua în considerare argumentele ambelor părți înainte de a pronunța o hotărâre.
Evoluția dosarului rămâne sub observație publică, dat fiind contextul sensibil al cazului și implicațiile sale asupra reglementării și supravegherii instituțiilor de îngrijire din regiune.