Un muncitor din Nepal angajat pe plaja din Mamaia a dezvăluit într-un videoclip viral că primește 2.400 de lei pe lună pentru curățenie — plus cazare și masă gratuite. Românii s-au-nbulit în comentarii. Imediat.
Fenomenul nu e nou. Dar a intrat în atenția publicului larg abia după ce, în 2024 și la începutul lui 2025, mai multe videoclipuri cu muncitori asiatici din România au început să circule intens pe rețelele sociale — ca pestele. România s-a confruntat în ultimii ani cu un deficit semnificativ de forță de muncă în sectoare precum construcții, ospitalitate și servicii de curățenie, iar golul ăsta a fost acoperit treptat cu angajați din Nepal, Bangladesh, Sri Lanka, Pakistan și India, oameni atrași de contracte care includ, de regulă, cazare și masă pe lângă salariu. Avantaje care fac oferta mai competitivă. Mult mai competitivă decât în țările lor de origine.
În cazul bărbatului filmat la Mamaia, salariul de 2.400 de lei net e completat zilnic — o inițiativă personală, aceasta — cu 50-60 de lei din colectarea și returnarea sticlelor goale la magazine, contra garanției. Lucru pe care nu-l organizează angajatorul. E al doilea venit informal, și arată limpede că omul înțelege foarte bine valoarea fiecărui leu câștigat în plus.
Salariul nepalezului din Mamaia și ce spun cifrele reale
Un al doilea videoclip, apărut la începutul lui 2025, prezintă alt muncitor nepalez. Acesta câștigă 4.000 de lei pe lună, lucrând opt ore pe zi cu două zile libere pe săptămână — tot cu cazare și masă incluse. Dar uite aici detaliul care schimbă tot: din cei 4.000 de lei, între 3.000 și 3.500 sunt trimiși lunar familiei din Nepal. De fapt, bărbatul trăiește practic din restul, sub 1.000 de lei pe lună. Acest flux de bani — remitență se numește — reprezintă pentru familiile din Nepal un venit de trei sau patru ori mai mare decât ce ar putea câștiga acasă. Mult mai mare.
Reacțiile românilor în comentarii au variat. De la admirație sinceră la scepticism și îngrijorare. „Bravo lui! Ai noștri preferă ajutorul social!” a scris unu. Un altul a fost mai atent: „Unde lucrez eu au adus vreo 200 de persoane, dar 90% din ei nu le plăcea munca… le plăcea șprițul. Mulți strângeau bani ca să plece mai departe în Europa.” Cele două comentarii surprind o tensiune reală din piața muncii românești: pe de o parte angajatori care nu mai găsesc români dispuși să lucreze în condiții grele pentru salarii mici; pe de-alta, parte dintre muncitorii aduși din Asia care văd România ca pe un simplu punct de tranzit spre vest. Punct de tranzit. Gata.
Discuția despre muncitorii străini în România ajunge, firesc, și la cadrul legal. Angajatorii care recrutează din afara Uniunii Europene trebuie să obțină aviz de la Inspectoratul General pentru Imigrări, să respecte salariul minim brut pe economie — 3.700 de lei din ianuarie 2025 —, și să asigure condiții de cazare reglementate (doar că inspecțiile muncii au semnalat cazuri de contracte netransparente sau condiții sub standard, deși videoclipurile virale nu ridică explicit astfel de suspiciuni).
Vara aceasta va fi primul test de amploare pentru această forță de muncă în turismul de la malul mării. Dacă modelul ăsta funcționează fără incidente majore — angajați stabili, turiști mulțumiți, angajatori care respectă legea — e de așteptat ca numărul permiselor de muncă pentru cetățeni asiatici să crească și în sezonul 2026. Una peste alta, rămâne o întrebare deschisă pentru fiecare român care a lăsat un comentariu furios sau admirativ: ce s-ar schimba dacă salariul minim din România ar face același job atractiv și pentru un localnic?