Luni, instanța supremă a reluat dezbaterile în cameră preliminară în cazul Călin Georgescu, Horaţiu Potra și celorlalți 20 de inculpaţi acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale. De ce, exact? Pentru că s-a schimbat componenţa completului de judecată. Motivul: abţinerea unui judecător. Și asta înseamnă, din păcate, că procedura integrală trebuie reluată de la zero — o mișcare care amână suplimentar momentul în care ICCJ va pronunța ceva, orice.
Ce prevede legea în cazul abținerii unui judecător
Conform Codului de Procedură Penală, un judecător poate formula cerere de abținere atunci când există împrejurări care nasc îndoieli cu privire la imparțialitatea sa. Admisă cererea? Judecătorul respectiv pleacă, iar cauza merge la alt magistrat, desemnat aleatoriu prin sistemul ECRIS. Și iată complicația. Toate dezbaterile dinainte devin nevalabile. Din nou de la zero. E regula menită să garanteze dreptul la proces echitabil — asta spun și Constituția României, și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Istoricul dosarului și precedente în cauze similare
Dosarul se mișcă pe șinele unei acuzații masive: acţiuni împotriva ordinii constituţionale. Rechizitoriul? Venit de la Parchetul de pe lângă ICCJ — Secția de urmărire penală, datat 15 septembrie 2025, sub numărul 6720/284/P/2024. Pe 2 aprilie, Curtea de Apel București a dispus începerea judecății pe fond. De-acolo, dosarul s-a-ntors la Înalta Curte prin contestațiile inculpaților. Nu e nici pe departe prima oară (doar că în dosarul „Mineriadei”, spre exemplu, schimbările repetate de complet au făcut ca judecata să se-ntindă ani de zile, alimentând controverse despre cum funcționează sistemul judiciar în cauze complexe cu mulți inculpați).
Citatele cheie din decizia Curții de Apel București
Curtea de Apel a fost cristalină pe 2 aprilie. În decizia sa scrie: „Constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul din data de 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală în dosarul nr. 6720/284/P/2024, şi dispune începerea judecăţii în cauza privindu-i pe inculpaţii Georgescu Călin, Potra Horaţiu, Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Dărăbanţ Matei, Lup Andrei-Florin, Lup Ioan, Szanto Daniel, Apahidean Marius, Borişca Cristian Sergiu, Dragoman Vasile Leonard, Timofti Constantin, Goloşoiu Mihail, Hauptman Manfred-Ioan, Lăpădatu Claudiu Marian, Aniţei Iulian, Comiza Adrian, Lechinţan Traian, Moldovan Dionisie, Panţa Dan-Cristian, Lascu Bogdan-Florin şi Mureşan Ovidiu-Claudiu.” Dosarul fusese repartizat judecătorilor Paul Mihail Frățilescu și Adina Adriana Radu. Dezbaterile pe 14 aprilie. Apoi trei amânări succesive. Gata.
Reacțiile părților implicate
Luni după-amiază, Călin Georgescu s-a prezentat la sediul ICCJ, înconjurat de simpatizanţi. Declarații? Zero. O replică doar — cu ton mobilizator: „Cel mai important rămâne poporul român. Cu el voi rămâne până la capăt.” Avocații apărării? Au apelat la argumente procedurale și constituționale pentru a contesta legalitatea actelor de urmărire — tactic standard în dosare de amploare. Parchetul și-a menținut poziția că rechizitoriul e solid, că garanțiile procedurale au fost respectate. Susținătorii lui Georgescu prezenți acolo au scandalizat în fața instanței, considerând toată treaba o acțiune politică. Din partea opoziției și a sociedății civile: cereri pentru celeritate.
Context suplimentar: al doilea dosar și ridicarea controlului judiciar
Asta e doar o parte din poveste. Georgescu a fost trimis în judecată și în al doilea dosar — acolo pentru propagandă legionară și promovare publică a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război. Pe 3 aprilie, Tribunalul București a admis contestația lui și a desființat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1. Rezultat: i s-a ridicat controlul judiciar la care fusese supus mai bine de un an.
Ce urmează
Noul complet. Dezbaterea integrală. Asta înseamnă zile și săptămâni în plus înainte de orice pronunțare privind legalitatea sesizării instanței și administrării probelor. După finalizarea camerei preliminare la ICCJ, abia atunci se va fixa un calendar pentru judecata pe fond — o perspectivă îndepărtată încă. Toți cei 22 de inculpați rămân sub incidența dosarului. Și România continuă să urmărească, reținând respirația.