Doisprezece șoareci. Sănătoși. Împărțiți în două grupuri egale, au mâncat identic timp de 16 săptămâni — cu o singură diferență: unii nu au primit niciun gram de zahăr. Și iată că rezultatul i-a surprins chiar pe cercetătorii înșiși.
Studiul vine de la echipa Dasman Diabetes Institute din Kuwait City, prezentat în iunie 2025 la ENDO 2026 — congresul anual al Societății de Endocrinologie de la Chicago. Ambele grupuri au urmat o dietă săracă în grăsimi, cu același aport caloric. Doar că — și asta e trickul — singura variabilă a fost prezența sau absența zaharozei. Zahărul obișnuit de masă. Scopul? Vezi ce se întâmplă când zahărul dispare complet dintr-un regim echilibrat, nu dintr-o alimentație de fast-food și limonadă.
Grupul fără zahăr nu a slăbit mai mult. Ficatul nu a cântărit diferit. Stai. Dar la nivel metabolic? Tabloul era îngrijorător: rezistență la insulină, toleranță scăzută la glucoză — ambele legate de riscul crescut de diabet zaharat de tip 2 — și niveluri mai mici ale insulinei pe nemâncate. Au apărut și modificări ale hormonilor care reglează metabolismul și pofta de mâncare.
Context: cum s-a ajuns la diete fără zahăr
Interesul pentru eliminarea completă a zahărului nu e nou. De fapt, în ultimele două decenii, odată cu creșterea alarmantă a ratelor de obezitate și diabet de tip 2 la nivel global, numeroase ghiduri nutriționale — inclusiv ale Organizației Mondiale a Sănătății și Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară — au recomandat reducerea drastică a zahărului adăugat. OMS sugerează ca zaharurile libere să reprezinte sub 10% din aportul caloric zilnic, ideal sub 5%. Pe acest fond, au proliferat diete care elimină complet zahărul — variante stricte ale regimului ketogenic, regimuri „sugar-free” și altele. Studii anterioare pe rozătoare arătaseră că excesul de zahăr favorizează obezitatea și inflamația, ceea ce consolidase ideea că mai puțin zahăr înseamnă întotdeauna mai bine. Cercetarea asta vine să nuanțeze tocmai presupunerea asta.
Ce s-a întâmplat cu microbiomul fără zahăr
Cele mai semnificative schimbări s-au petrecut în intestin. Punct. Șoarecii fără zahăr au pierdut colonii din bacterii benefice — inclusiv Lactobacillus murinus — și au câștigat bacterii asociate inflamației. De ce? Bacteriile bune se hrănesc cu zaharuri simple și produc prin fermentație acizi grași cu lanț scurt, compuși care hrănesc celulele ce căptușesc colonul, mențin integritatea peretelui intestinal și stimulează hormoni care reglează apetitul și răspunsul la insulină. Fără zahăr, producția acestor acizi a scăzut dramatic, lăsând loc bacteriilor rezistente la stres — de obicei, dăunătoare.
Și atunci? Intestin permeabil. Toxinele bacteriene au trecut prin peretele deteriorat, au intrat în circulație și au declanșat răspunsul inflamator. Semnele de inflamație au apărut atât în colon, cât și în ficat — unde cercetătorii au identificat, în realitate, și indicii de ficat gras. Rasheed Ahmad, cercetătorul principal, a fost direct: „Eliminarea totală a zaharozei dintr-o dietă săracă în grăsimi poate perturba în mod neașteptat sănătatea intestinală și poate favoriza inflamația și disfuncția metabolică, subliniind că o alimentație echilibrată este mai importantă decât eliminarea totală a zahărului.” Într-o a doua declarație, Ahmad a sintetizat mecanismul: „Rezultatele indică faptul că eliminarea completă a zaharozei dintr-o dietă săracă în grăsimi poate afecta negativ microbiota intestinală și sănătatea metabolică.”
Cum au reacționat specialiștii din afara studiului
Reacțiile? Prudente. Dar interesate. Mir Ali, chirurg bariatric și director medical al MemorialCare Surgical Weight Loss Center din SUA, a recunoscut că rezultatul l-a surprins. A mai spus și că „reducerea aportului de carbohidrați și de zahăr stă la baza mai multor strategii reușite de slăbire.” Doar că — și asta e important — a avertizat totodată că studiul nu trebuie extrapolat dincolo de datele pe care le oferă: 12 animale, 16 săptămâni, un model de dietă specific. O poziție care reflectă atitudinea generală a nutriționiștilor și endocrinologilor: demn de urmărit, dar nu justifică o revizuire imediată a recomandărilor actuale privind reducerea zahărului în exces. Autorii înșiși au precizat că rezultatele s-ar putea să nu se aplice dietelor ketogenice, care elimină zahărul în contextul unui aport ridicat de grăsimi — un profil metabolic complet diferit.
Ce urmează după acest studiu
Cercetătorii de la Dasman Diabetes Institute intenționează să continue investigațiile pe modele mai apropiate de fiziologia umană. Asta include studii cu un număr mai mare de subiecți și pe perioade mai lungi. Un pas important va fi replicarea rezultatelor în condiții variate de dietă, pentru a stabili dacă efectele negative apar doar în contextul specific al unui regim sărac în grăsimi sau și în alte scenarii de restricție a zahărului. Până când aceste date vor fi disponibile și validate prin publicare în reviste peer-reviewed, concluzia practică rămâne limpede: pentru cei care consumă frecvent dulciuri, băuturi îndulcite și alimente ultraprocesate, reducerea zahărului e în continuare justificată. Pentru cei al căror regim e deja echilibrat și sărac în grăsimi, eliminarea completă a zaharozei ar putea face mai mult rău decât bine. Una peste alta, moderația bate restricția totală.