Vineri seară, la o oră după ce consultările de la Cotroceni s-au încheiat fără nici un acord, George Simion a lansat un ultimatum direct. Președintele Nicușor Dan trebuie să-l pună pe AUR la guvernare. Sau să fie suspendat. Mesajul a fost postat pe rețelele sociale într-un moment în care criza politică din România pur și simplu nu mai are pe cine să o rezolve.
Doar că contextul este crucial. Nicușor Dan convocase joi și vineri la Cotroceni liderii partidelor parlamentare pentru a debloca formarea unui guvern, dar reprezentanții AUR nu au primit invitație la niciuna dintre runde. Motivul? AUR „nu este un partid prooccidental”, potrivit președintelui. La ședința de vineri au participat Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian, liderul Grupului Parlamentar al Minorităților Naționale. După cam o oră de discuții — în jurul orei 19:00 — ușile s-au închis. Gol pur și simplu.
Nicușor Dan nu a pierdut timp: mesaj pe rețeaua X, degetul arătat cu forță spre PNL. „În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția. Este responsabilitatea partidelor să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Le cer în continuare să revină la dialog. România are nevoie de un guvern cu puteri depline.”
Procedura de suspendare și greutatea parlamentară a AUR
Amenințarea lui Simion nu e născocită pur și simplu. Potrivit Constituției României, suspendarea președintelui cere inițiativa a cel puțin unei treimi din parlamentari, votul majorității absolute în ședință comună, sesizarea Curții Constituționale și, la urmă, referendum național în 30 de zile. E o procedură cu tăvăluguri, dar cu precedent: Klaus Iohannis a fost supus la două tentative, în 2019 și în contextul alegerilor din 2024. Ambele au eșuat — una în parlament, cealaltă la referendum. AUR? De fapt, AUR are în prezent cel mai mare grup parlamentar din Camera Deputaților. Aproape 30% din mandate. Lucru care înseamnă că în nicio ecuație de majoritate — nici de suspendare — nu poate fi ignorat. Matematica e simplă. Tocmai de aia excluderea lui AUR din consultări alimentează o tensiune care poate bloca orice formulă înainte ca măcar să fie încercată.
Simion a fost sec. Tăios. „AUR la guvernare! E singura soluție. Dacă nu se conformează N Dan, el trebuie suspendat.” Declarația vine după ce, în campania prezidențială, Simion obținuse peste 40% din voturi în turul doi — o poziție de forță politică pe care conducerea AUR o invocă sistematic în fiecare negociere.
Cine ar putea fi premier și ce se întâmplă cu mandatul european
PNL, USR și UDMR au pus pe masă numele europarlamentarului Siegfried Mureșan pentru funcția de premier. Dacă va fi desemnat și va obține votul de învestire, Mureșan trebuie să renunțe la mandatul de eurodeputat — funcțiile sunt incompatibile conform legislației europene și naționale. Locul său în Parlamentul European ar reveni următorului candidat eligibil de pe lista comună PSD–PNL de la europarlamentarele din 2024. Pe lista relevantă se află, în ordine, Virgil Popescu, Andi Cristea, Alexandru Muraru, Andra Bică și Mara Mareș. Întrucât Andi Cristea ocupă deja un mandat, primul candidat eligibil pentru preluarea locului ar fi Alexandru Muraru.
PSD însă și-a jucat cartea deschis: miercuri, în ședința Biroului Politic Național, partidul a votat în unanimitate să-și asume guvernarea cu Sorin Grindeanu premier. Liderul PSD a respins explicit noua rotativă cerută de USR. „PSD va avea deplină autonomie asupra programului de guvernare”, a insistat. Două poziții ireconciliabile pe viață. PNL cu Mureșan. PSD cu Grindeanu. De aia vineri seara nu s-a întâmplat nimic.
Reacțiile părților și ce urmează
Reacțiile urmează tiparele obișnuite: PSD se plânge că e marginalizat după ce a câștigat alegerile, PNL și USR invocă nevoia unui guvern pro-european, partidele mai mici se negociază în funcție de cine pare mai puternic. AUR, exclus din consultări, escaladează pentru a forța reintrarea. Nicușor Dan aplică presiune publică prin rețele sociale — o abordare neconvențională pentru un șef de stat, dar consistentă cu modul său de a comunica din perioada la Primăria Capitalei. (Și da, e ciudat unui președinte să posteze pe X ca pe o pagină de partid, dar asta-i realitatea contemporană.)
Săptămâna viitoare aduce termenul-limită. Constituția e clară: dacă două tentative consecutive de formare a guvernului eșuează, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate. Niciun partid nu și-o dorește pe față, dar niciun partid nu o exclude nici în secret. Dacă Nicușor Dan nu desemnează premier în zece zile de la eșecul consultărilor, procedura se poate relua. Dar va ceda vreun partid suficient ca România să aibă premier înainte ca acea fereastră să se închidă definitiv?