Vineri seara, după exact o oră de consultări la Cotroceni, ușile s-au închis fără premier desemnat. Nicușor Dan a ieșit iritat și a postat imediat pe X o acuzație directă la adresa lui Ilie Bolojan: PNL a mințit. Pur și simplu.
Marți, la runda anterioară de consultări, liberalii se angajaseră că votează un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări legate de programul de guvernare — era singura formulă care părea că poate strânge o majoritate parlamentară. Președintele a plecat de la acea întâlnire cu convingerea că blocajul politic a fost depășit. Doar că trei zile mai târziu? PNL a venit cu o cu totul altă poziție.
Nicușor Dan a detaliat public întreg raționamentul într-o postare pe X care nu lasă loc de interpretare: „În baza pozițiilor partidelor de la consultări, a existat o singură formulă care părea că va întruni sprijinul unei majorități parlamentare: guvern minoritar PSD. Marți, PNL s-a angajat să voteze un guvern minoritar PSD, cu anumite condiționări față de programul de guvernare. De marți până azi, PNL și-a schimbat poziția. Este responsabilitatea partidelor să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Le cer în continuare să revină la dialog. România are nevoie de un guvern cu puteri depline.” Apoi a lăsat căderea liberului: „Am revenit la blocajul politic pe care marți îl credeam depășit.”
Ce înseamnă concret schimbarea de poziție a PNL
La masa de vineri seară s-au așezat Sorin Grindeanu pentru PSD, Ilie Bolojan pentru PNL, Dominic Fritz pentru USR, Kelemen Hunor pentru UDMR și Varujan Pambuccian pentru grupul minorităților naționale. PNL, USR și UDMR au venit cu o propunere comună: Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL și vicepreședinte al Partidului Popular European. Înseamnă că blocul format din aceste trei partide a refuzat pur și simplu să mai susțină scenariul unui guvern minoritar PSD și a forțat o altă variantă. PSD a respins propunerea. Gata.
Sorin Grindeanu a reamintit că, miercuri, Biroul Politic Național al PSD a votat în unanimitate ca el însuși să fie propunerea de premier, cu deplină autonomie asupra programului de guvernare. Șeful PSD a respins totodată explicit ideea unei noi rotative guvernamentale, vehiculată de USR — și în realitate, asta e podul pe care nimeni nu vrea să-l traverseze din nou.
Dacă Mureșan ar fi desemnat premier și ar obține învestitura Parlamentului, ar trebui să renunțe la mandatul de europarlamentar — funcțiile sunt incompatibile potrivit legislației române și europene în vigoare. Conform procedurii legale, atunci când un mandat de europarlamentar devine vacant, acesta este preluat de următorul candidat eligibil de pe aceeași listă electorală, în ordinea înscrierii, cu validarea partidului sau alianței. Locul său ar reveni unui candidat de pe lista comună PSD–PNL de la europarlamentarele din 2024. Întrucât Andi Cristea ocupă deja un mandat, primul în linie ar fi Alexandru Muraru — un detaliu care complică și mai mult calculele interne ale PNL, mutând piese simultan în mai multe direcții. Panica în intern, să spunem.
Precedente și context: România, obișnuită cu crize de guvernare prelungite
Nu este prima dată. După scrutinul din decembrie 2020, formarea guvernului Ciucă a durat peste două luni, cu un guvern Cîțu respins prin moțiune de cenzură și negocieri interminabile între PNL, PSD și UDMR. Iar în 2017? Tensiunile interne din cadrul coaliției PSD–ALDE au dus la demiterea și înlocuirea rapidă a mai multor prim-miniștri în interval de un an. În toate aceste cazuri, guvernele interimare au funcționat cu puteri limitate, blocând angajarea de cheltuieli noi și absorbția fondurilor europene — un cost real și documentat pentru bugetul public. România știe ce înseamnă.
Cum au reacționat părțile implicate
Reacțiile după consultările de vineri au urmat tiparul clasic. PSD a adoptat o postură de victimă a unui bloc format împotriva sa, Grindeanu prezentând unanimitatea BPN ca pe un mandat popular intern imposibil de ignorat. PNL nu a emis o poziție publică oficială după ședință — tăcerea vorbitoare, clasic. USR a menținut linia Mureșan, prezentând propunerea ca pe o soluție de competență și de credibilitate externă, mai ales în contextul relației cu instituțiile europene. Și Nicușor Dan? Spre deosebire de practica unor predecesori care preferau formulări diplomatice, a ales să numească direct situația — o minciună — și să plaseze responsabilitatea explicit pe umerii PNL.
Ce urmează
Nicușor Dan nu a anunțat nicio desemnare vineri seară și nu a dat un termen explicit. S-a limitat să ceară partidelor să revină la dialog și să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern, ce să zic. Formularea lasă deschisă orice variantă, ceea ce în practică înseamnă că presiunea cade integral pe partide să se înțeleagă înainte ca președintele să facă un pas formal. Constituția prevede că, dacă un premier desemnat nu obține votul de învestire în termen de 60 de zile și după cel puțin două tentative eșuate, președintele poate dizolva Parlamentul — o opțiune nucleară pe care nimeni nu și-o dorește, dar care devine mai puțin improbabilă cu fiecare rundă eșuată. Săptămâna viitoare va arăta dacă PNL rămâne pe poziția Mureșan sau dacă presiunea unui blocaj prelungit forțează o nouă recalibrare. România funcționează în continuare cu un guvern interimar, fără puteri depline, iar fiecare zi în plus înseamnă decizii blocate și fonduri europene care nu se mișcă.