Joi, 25 iunie 2026 — ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, a fost convocat de urgență. Ministerul rus de Externe nu a dus-o încolo: consulatul de la Sankt Petersburg se închide. Punct. Iar diplomatul care îl conducea? 72 de ore să plece din Federația Rusă. O mișcare de retorsiune care, de fapt, nu surprinde pe nimeni — doar că confirmă ceva mai grav: relațiile diplomatice dintre București și Moscova au ajuns la cel mai jos nivel din ultimii zeci de ani.
Gerantul interimar al Consulatului General al României la Sankt Petersburg, Laurențiu Constantiniu, a fost declarat persona non grata. Trei zile. Înseamnă că reprezentanța intră direct în lichidare. Moscova a retras și consimțământul pentru funcționarea oricărei misiuni consulare românești în regiunea aia — ceea ce înseamnă că România nu va mai putea deschide un alt consulat la Sankt Petersburg. Activitatea oficiului va fi sistată complet pe 24 iulie 2026.
Răspunsul rusesc vine drept la punctul de pe 29 mai 2026, când autoritățile române au expulzat consulul general al Federației Ruse de la Constanța și au suspendat complet activitatea consulatului rus din orașul portuar — una peste alta, au închis ușa. Ministerul rus de Externe susține că decizia de a închide consulatul român din Sankt Petersburg reprezintă exclusiv „un răspuns la revocarea nejustificată de către București” a funcționării misiunii lor diplomatice de la Constanța. La rândul ei, diplomația română a replicat ferm: „Așa cum Ministerul Afacerilor Externe a comunicat de la bun început, reacția părții ruse era previzibilă.”
Ce a declanșat ruptura diplomatică România–Rusia
Culmea: totul a pornit de la un incident de securitate care nu lasă loc de interpretări. Sfârșitul lunii mai, o dronă de atac rusească, dotată cu încărcătură explozivă, s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din Galați, în contextul unor bombardamente rusești masive asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. Impactul a provocat deflagrație și incendiu într-un apartament de la etajul zece. Doi cetățeni români răniți. Pagubele materiale semnificative. De fapt, o dronă militară rusă pe teritoriul României cu victime — nu-i complicat de înțeles ce a urmat.
CSAT s-a întrunit de urgență. Măsuri ferme: expulzarea consulului rus de la Constanța, închiderea misiunii diplomatice. Gata. România, membră NATO, nu putea ignora o violare a spațiului aerian însoțită de rănirea de civili — nu era opțional. Procedura urmată de București se înscrie în cadrul Convenției de la Viena din 1963 privind relațiile consulare, care permite statului primitor să declare oricând un funcționar consular persona non grata, fără obligația de a justifica public decizia. Moscova a refuzat să recunoască gravitatea incidentului și a tratat expulzarea ca pe un act ostil nejustificat. Cam ciudat, dacă mă întrebi.
Precedente și context regional
Expulzările reciproce de diplomați între state NATO și Rusia nu sunt novelă în contextul războiului din Ucraina. Bulgaria, Estonia, Letonia și Lituania au trecut prin cicluri similare de expulzări reciproce începând cu 2022, reducându-și drastic sau suspendând complet prezența consulară rusă pe teritoriul lor. România a fost însă una dintre ultimele țări membre NATO cu o rețea consulară bilaterală încă parțial funcțională — și atunci s-a schimbat brusc după incidentul de la Galați. Consulatul de la Sankt Petersburg fusese deschis în 1992, la scurt timp după destrămarea URSS, și reprezenta uno dintre puținele canale instituționale directe rămase între cele două state.
Reacțiile părților și impactul asupra cetățenilor
MAE București a adoptat un ton deliberat calm, confirmând că retorsiunea rusă era „pe deplin anticipată” și că deciziile din 29 mai au fost asumate cu cunoașterea consecințelor. Moscova, în schimb, a mers pe limbaj mai agresiv, prezentând închiderea consulatului român drept un act de dreptate diplomatică. Niciuna dintre părți nu a semnalat intenția de a reduce și mai mult prezența diplomatică la nivel de ambasadă — doar că asta e vorba goală. Pentru cetățenii români aflați în Rusia? Sau pentru rușii cu nevoi administrative în România? Consecințele sunt imediate și dureroase: vize, legalizări de documente, asistență consulară în situații de urgență — toate devin imposibil de obținut prin canale oficiale bilaterale.
Consulatul de la Sankt Petersburg mai are timp până pe 24 iulie 2026 să finalizeze procedurile. MAE va trebui să răspundă unei întrebări concrete și nici nu prea are scapă: cum vor fi gestionate cazurile cetățenilor români rămași fără asistență consulară în Federația Rusă? O variantă obișnuită în asemenea situații este redirecționarea către ambasada de la Moscova sau către misiunile consulare ale unor state partenere dispuse să preia reprezentarea intereselor. Deocamdată, Bucureștiul a ales să trateze această criză ca pe un efect previzibil al unui principiu nenegociabil — violarea spațiului aerian românesc nu rămâne fără consecințe. Restul? Tăcere diplomatică.