„Persoanele respective nu acționează în numele Partidului Național Liberal și nu au mandat politic din partea formațiunii” — a transmis Ilie Bolojan, într-o scrisoare oficială adresată Parlamentului României.
Liderul PNL ceruse, prin documentul transmis forului legislativ, o chestie destul de concretă: eliminarea oricărei referiri la Partidul Național Liberal din lista membrilor Guvernului propus de Adrian Veștea, care era în procedura de învestire. Pe pagina Camerei Deputaților, mai mulți miniștri apăreau cu apartenența la PNL. Pur și simplu. Și asta crea o impresie falsă. Că partidul face parte din noua guvernare, adică. Bolojan spunea clar: situația e inventată și trebuie corectată urgent.
Cadrul legal invocat: Constituție și decizie CCR din 2009
Articolul 85, alineatul 3 din Constituția României — iată cu ce se apără Bolojan. Reglementează schimbarea structurii sau compoziției politice a Guvernului, o mișcare care nu se face în zor, trebuie consultate și să fie de acord partidele din coaliție. Bolojan invocă explicit această prevedere și susține ceva important: „compoziția politică” nu înseamnă că unii miniștri au carnet de membru. Nu, nu. Se referă la partidele care intră deliberat, cu cunoscință de cauză, în alcătuirea executivului. Apoi apelează și la o decizie CCR din 2009, prin care curtea clarificase că noțiunea de compoziție politică privește formațiunile care participă voluntar. Procedura de învestire, din articolul 103 — presupune că Parlamentul dezbate programul de guvernare și lista nominală a miniștrilor. Un document care, după cum vede Bolojan, trebuie să spună adevărul politic, nu doar să repete ce scrie la DGPDP-ul fiecăruia.
Precedente și practică postdecembristă
S-a mai întâmplat. Membri ai unui partid au acceptat portofolii fără acordul conducerii. Doar că niciodată nu cu o contestație formală ca asta. Perioada 2012-2014 e cel mai apropiat precedent — miniștri tehnocrați asociați formal cu partide care nu recunoșteau public că-și trimit oameni la guvern. Dar nici atunci. Nicio conducere nu merse până atunci să ceară suspendarea învestiturii. Cererea lui Bolojan, din această perspectivă, n-are precedent direct în practica românească recentă. Punct.
Bolojan: votul pentru Guvernul Veștea, condiționat de demisia din PNL
Dar Bolojan nu se oprește la o mică corecție tehnică, la o greșeală de redactor pe site. Ridică miza, de fapt. Susține că folosirea numelui și a siglei PNL creeaza „în mod fals impresia că persoanele respective ar avea susținerea oficială a formațiunii”. Adică nu e vorba de o virgulă pisată greșit. E o problemă de legitimitate constituțională. Dacă PNL apare în compoziția politică a unui Guvern pe care l-a criticat public, logica votului se-ntinde. La finalul scrisorii, Bolojan pune o condiție care nu lasă loc de interpretare: „votarea executivului ar trebui să aibă loc doar după demisia persoanelor respective din calitatea de membri ai Partidului Național Liberal”.
Reacțiile părților implicate
Tabăra pro-Veștea a tratat cererea PNL drept o manevrare menită să întârzie lucrurile. Sau să le submineze. Nu ca o obiecție constituțională adevărată. Surse din anturajul premierului desemnat au sugerat că apartenența la partid e chestie de drept privat și că nicio lege nu obligă un candidat la ministerial să-și dea demisia din formațiune înainte de vot. Parlamentul, în schimb? Nu a comunicat. Nici până acum. Se știe dacă a curs solicitarea PNL? Greu. Camera Deputaților nu a confirmat nicio modificare și nici dacă a notificat vreunul din miniștrii vizați.
Dar iată detaliul care schimbă totul: scrisoarea lui Bolojan transformă o dispută despre un câmp completat greșit pe internet într-un argument constituțional cu greutate adevărată. Dacă Parlamentul ignora cererea și votează cu PNL în lista politică, Bolojan are deja pregatit dosarul pentru Curte. Sesizare pe compoziția politică a executivului.
Ce urmează
Învestirea Veștea se-ntâmplă în zile. Dacă Camera nu operează modificarea, PNL are căi. Sesizarea Curții Constituționale înainte de vot, invocând articolul 85 alineatul 3. Sau contestarea după. O a treia variantă, mai puțin probabilă, ar fi o adresă la Biroul Permanent pentru suspendarea. Doar că: dacă miniștrii refuză demisia din partid înainte de vot, va considera Bolojan asta un act neconstituțional?