Pe 24 iunie 2026, creștinii ortodocși sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Una dintre puținele zile din calendarul ortodoc dedicate nașterii unui sfânt, nu morții sau martiriului. Zi cu cruce roșie. Slujbe speciale, interdicții și obiceiuri pe care puțini le mai cunosc — și totuși, în sate din Moldova și Maramureș, ritualurile sunt vii și astăzi.
Ioan Botezătorul e venerat în tradiția ortodoxă drept Înaintemergătorul Domnului — cel care a pregătit poporul pentru venirea lui Iisus Hristos, predicând pocăința și botezând în apele Iordanului. Asta explică de ce nașterea lui, nu doar moartea, a primit loc fix în calendar. Preotul Marius Oblu a explicat pentru Digi24.ro că în această zi „credincioșii sunt îndemnați să participe la Sfânta Liturghie și să se roage pentru sănătate, liniște sufletească și sprijin în momentele dificile”. Iar cei care trec prin boli sau își doresc copii sunt încurajați să nu renunțe la credință ca sursă de sprijin spiritual.
Un obicei răspândit mai ales în mediul rural. Pomana. Colaci, fructe, apă sau alimente simple împărțite în memoria celor adormiți. Obiceiul nu e impus de biserică, dar continuă să funcționeze ca liant comunitar — mai ales în localitățile unde practicile religioase și tradițiile locale s-au împletit de secole, de fapt. Mulți credincioși duc la biserică pomelnice cu numele celor vii și ale celor morți, cerând să fie pomeniți în cadrul slujbei.
Ce este interzis pe 24 iunie, de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul
Fiind zi cu cruce roșie, tradiția populară adaugă propriile interdicții peste cele ale bisericii — doar că aici lucrurile se complică. Spălatul rufelor, cusutul, lucrul la câmp, orice muncă gospodărească mai serioasă sunt considerate nepotrivite. Mai specific, o veche rânduială spune că fructele de sezon nu ar trebui mâncate înainte de a fi împărțite de pomană. Abia după acel gest, roadele anului pot fi consumate cu sufletul împăcat. Preotul Marius Oblu a menționat și ceva legat de flori: „florile nu ar trebui rupte din grădină de Sânziene”, pentru că Sânzienele sunt, în imaginarul popular, ființe mitice ale naturii, iar tulburarea lor ar putea aduce ghinion sau probleme de sănătate în gospodărie.
Și mai e altceva. Ceva mai puțin cunoscut în orașele mari. În Moldova și Maramureș, oamenii merg în dimineața zilei de 24 iunie la izvoare, fântâni sau ape curgătoare, aduc flori, aprind lumânări și rostesc rugăciuni pentru sănătatea familiei și protecția casei — o suprapunere veche de sute de ani între apa sfințită din tradiție și apa vie din credința populară, una peste alta același lucru pentru oameni.
Noaptea de 23 spre 24 iunie e, în același timp, Noaptea Sânzienelor. Fetele nemăritate împletesc coroniță din florile galbene și le aruncă pe acoperișul casei: dacă rămân agățate, ursitul e aproape, zice tradiția. Coronițele sunt puse și la porți, ferestre sau sub pernă ca simbol al norocului. În unele zone, tinere îmbrăcate în alb participă la dansuri și ceremonii legate de belșug și rodnnicie — obiceiuri cu rădăcini în credințe precreștine care au supraviețuit tocmai pentru că s-au lipit de o sărbătoare creștină puternică.
Pe 24 iunie 2026, bisericile ortodoxe vor ține slujbe speciale dedicate Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul. Programul exact? Verifică la parohia locală. Dincolo de calendar, rămâne o întrebare mai veche: câte dintre aceste obiceiuri mai sunt credință vie și câte au ajuns simplu folclor? Răspunsul diferă de la familie la familie. Dar faptul că se mai pun întrebarea arată că ziua de 24 iunie nu a devenit încă o dată oarecare.