Kelemen Hunor, liderul UDMR, cere revenirea TVA de la 21% la 19%. Și lansează și o avertizare directă: fără măsuri de stimulare economică, România riscă să intre într-o recesiune cronică. Doar că, cinstit vorbind, nu-i clar dacă cineva îl ascultă.
Declarațiile au fost făcute marți seară, la Antena 3. Contextul? TVA a fost majorat de la 19% la 21% începând cu 1 august 2025, ca parte din pachetul fiscal adoptat de Guvernul Bolojan pentru reducerea deficitului bugetar — unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, care a depășit 8% din PIB în 2024 și a declanșat presiuni puternice din partea Comisiei Europene. Nu-i o veste ușoară. Majorarea TVA a fost una dintre măsurile-cheie prin care executivul a încercat să strângă veniturile la buget rapid, ca să zic așa.
Hunor contestă acum eficiența acestei decizii. „A creat inflație, a redus consumul”, a spus el — doi picioare, două răniri. Argumentul din spatele cuvintelor e mai consistent: România are o economie bazată preponderent pe consum intern, iar dacă productivitatea nu crește în paralel, comprimarea consumului nu rezolvă deficitul, de fapt îl mută doar în altă parte a ecuației, îngreunând creșterea economică.
Recesiune cronică: ce înseamnă termenul ales de Hunor
Formularea asta e ciudată din punct de vedere tehnic — economic, recesiunea se definește prin două trimestre consecutive de scădere a PIB — dar semnalul politic rămâne limpede. Hunor descrie un scenariu în care economia nu colapsează brusc, o explozie și-atât, ci se deteriorează lent, persistent: consum în scădere, inflație care erodează puterea de cumpărare, investiții timide, locuri de muncă pierdute, viață care se-ntărâtă. „Oricum suntem dependenți de contextul regional, de contextul mondial, dar, dacă nu încercăm să facem ceva pentru a susține economia, atunci lucrurile se vor complica mult mai mult”, a adăugat el.
Iată însă punctul-cheie (și asta nu-i cuvintele mele, e ceea ce zice omul). Hunor nu propune reducerea TVA ca pe o bagheta magică. El o condiționează explicit de alte două direcții: reducerea cheltuielilor statului și stimularea productivității prin investiții și locuri de muncă. Cu alte cuvinte, omul recunoaște că revenirea la 19% are un cost bugetar real — fiecare punct procentual de TVA înseamnă miliarde de lei în minus la venituri — și că nu poate funcționa dacă nu faci și tu ceva pe cealaltă parte.
Calendarul propus și mizele politice pentru 2027
Liderul UDMR e clar. Reducerea TVA nu e pentru 2025 sau 2026. „Nu cred că în acest an se poate, dar în perspectiva anului 2027 trebuie luată această decizie”, a spus Hunor. De ce 2027? Pur și simplu pentru că e anul în care România ar trebui să iasă de sub procedura de deficit excesiv impusă de Comisia Europeană, dacă traiectoria de consolidare fiscală asumată față la Bruxelles se respectă cum trebuie. Înainte de aia, marja de manevră pe taxe e blocată. Punct.
Și mai e altceva. Hunor a menționat direct că „Partidul Social Democrat are șansa cea mai solidă să guverneze mai departe” — ceea ce e, una peste alta, o admitere fără vopsea a configurației politice post-alegeri și, implicit, o vorbitorie către viitoarea guvernare. UDMR, partid de coaliție cu tradiție de a negocia susținere parlamentară în schimbul unor concesii de politică economică, transmite astfel signal clar: reducerea TVA va fi pe lista de cereri.
Decizia finală nu va aparține lui Kelemen Hunor. O va lua guvernul care va prelua mandatul după negocierile post-electorale. Termenul real de decizie e bugetul pentru 2027, care se construiește în a doua jumătate a anului 2026. Până atunci, românii plătesc 21% TVA. Și întrebarea care rămâne? Câtă din inflația din 2025 va fi deja îngropată în prețuri când va veni momentul să se discute serios despre revenire.