Guvernul Adrian Veștea a picat luni în Parlamentul României. Doar 189 de voturi pentru învestitură din cele 233 necesare. PNL a declanșat imediat ofensiva: secretarul general Robert Sighiartău cere demisia publică a lui Sorin Grindeanu. Cine poartă, de fapt, răspunderea pentru acest eșec?
Votul s-a încheiat cu 189 pentru, 23 împotrivă și 212 voturi exprimate în total. Mult sub pragul majorității absolute de 233, necesar conform articolului 103 din Constituția României. Guvernul Veștea era susținut de o coaliție formată din PSD, PNL și UDMR, doar că matematica parlamentară nu a ieșit. Câțiva parlamentari au lipsit, alții au votat diferit față de linia partidului. Și negocierile pentru voturile suplimentare? Eșec înainte de plenul de luni.
Sighiartău a fost tranșant: „Eu cred că Grindeanu, unul dintre marii responsabili ai acestei crize, trebuie să își revizuiască atitudinea și cred că o demisie de onoare se impune.” Clar, nu? În viziunea PNL, liderul PSD a coordonat negocierile și a eșuat să livreze voturile propriei tabere. Legat de cei cinci parlamentari PNL care au intrat totuși în formula de guvern propusă de Veștea, Sighiartău a spus că partidul va lua o decizie în zilele următoare, adăugând că „onorabil pentru ei” ar fi să își prezinte demisiile — o declarație care ridică o întrebare separată despre coeziunea internă a PNL, care se va clarifica în zilele imediat următoare.
Precedente și cadrul constituțional al crizei
România nu se află la primul episod de genul acesta. 2017: guvernul propus de Sevil Shhaideh a fost refuzat de președintele Klaus Iohannis înainte de a ajunge la vot. 2019: guvernul Dăncilă a picat prin moțiune de cenzură, declanșând o criză similară. 2020: guvernul Ludovic Orban a picat prin moțiune, iar România a traversat luni întregi de instabilitate instituțională. Procedura actuală este reglementată în articolul 89 din Constituție — dacă Parlamentul refuză învestirea a două guverne consecutive în termen de 60 de zile, președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate. Un mecanism extrem de rar în istoria postcomunistă a țării, dar invocat tot mai des ca instrument de presiune politică.
Grindeanu: PSD nu fuge de premier, doar că calculele sunt altele
Sorin Grindeanu a reacționat rapid, respingând indirect cererea de demisie. Și anunțând că PSD este pregătit să preia funcția de premier după consultările cu președintele Nicușor Dan. Declarația sa în fața jurnaliștilor a fost tranșantă: „PSD a înțeles responsabilitatea acestui vot, de a oferi României un guvern stabil. Vreau să-l felicit pe Adrian Veștea că a acceptat să intre în această bătălie. Un om care a dorit binele, care își dorește binele. Nu vreau să vorbesc la trecut. Sunt alții care n-au fost prezenți la vot. Stând pe funcții fac pe moraliștii. E treaba românilor să-i judece pe cei care pun mai presus funcțiile lor. PSD nu fuge de răspundere.” El a adăugat că, deși există opinii diferite în interiorul partidului, PSD acționează ca o echipă și va participa la consultările de la Cotroceni.
Dar aici intervine partea importantă. Grindeanu a lansat și un avertisment implicit: România se află „cu un pas mai aproape de alegeri anticipate”, o formulare care semnalează că PSD joacă acum o carte de presiune politică asupra celorlalte forțe. Dacă nicio formulă de guvern nu obține majoritate în Parlament în termenele constituționale, președintele Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul după două refuzuri consecutive de învestitură.
Reacțiile partidelor și atmosfera din Parlament
Reacțiile imediate ale actorilor politici au urmat tiparul clasic al crizelor de guvernare românești. Fiecare tabără invocase responsabilitatea celeilalte, fără să avanseze soluții concrete. PSD adoptat tonul victimei unui sabotaj intern, în timp ce PNL a ales atacul direct la persoana lui Grindeanu. UDMR? Tăcere. În culisele Palatului Parlamentului, atmosfera a fost descrisă ca un „parastas”, potrivit unor surse prezente la fața locului — o metaforă care surprinde bine contrastul dintre optimismul negocierilor din zilele anterioare și realitatea votului de luni.
Sighiartău a invocat și consultările cu președintele Nicușor Dan, spunând că se așteaptă la o nominalizare în urma acestora. Detaliul care schimbă tot: PNL pare să mizeze acum pe o nominalizare venită din partea Cotrocenilor care să ocolească sau să marginalizeze conducerea PSD, nu pe continuarea negocierilor cu Grindeanu în formula actuală.
Ce urmează
Criza de guvernare intră într-o nouă etapă. Nicușor Dan urmează să demareze o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare — un calendar pe care Constituția îl lasă la latitudinea președintelui, fără un termen fix după un vot eșuat. PNL va trebui să decidă soarta celor cinci parlamentari care au ignorat linia de partid. PSD va intra la consultări cu o propunere de premier propriu. Și întrebarea care rămâne? Va accepta PSD un premier care nu vine din rândurile sale, sau va prefera riscul alegerilor anticipate unui compromis pe care îl consideră prea costisitor?