Joi, vicepremierul interimar Cătălin Predoiu a lansat un mesaj care-i bântuie pe toți cei care înțeleg puțin din geopolitică: România riscă să piardă una dintre cele mai importante oportunități strategice ale ultimelor decenii. Motivul? Lipsa unui guvern cu mandat deplin. Instabilitatea politică lovește țara chiar în momentul în care se redesenează harta comercială, energetică și logistică planetară — și aceasta e de-a dreptul fatală pentru pozițiile noastre.
Ce coridoare sunt în joc
Predoiu a fost explicit. Cinci proiecte strategice majore, iar România ar putea juca în fiecare un rol central — doar că acum nu poate. Middle Corridor — iată o alternativă directă la rutele comerciale prin Rusia, care conectează Europa de Asia prin China, Asia Centrală, Marea Caspică, Caucaz și Marea Neagră. Constanța ar putea fi poarta principală în Uniunea Europeană pentru mărfurile din Asia Centrală via Azerbaidjan, Georgia și Marea Neagră. Apoi vine cablul energetic submarin Georgia–România, la care se va conecta Azerbaidjanul și, de fapt, o grămadă de state din Asia Centrală pentru a trimite energie verde în Europa. Al treilea e TRIPP — Trump Route for International Peace and Prosperity —, un coridor care leagă Azerbaidjanul de Armenia și de enclavă azeră Nahicevan, născut din acordul de pace semnat la Casa Albă pe 8 august 2025. New Development Road e al patrulea: Golful Persic-Europa prin Irak și Turcia. Și apoi IMEC — India–Middle East–Europe Economic Corridor —, sprijinit de Statele Unite, conectează India de Europa prin Emiratele Arabe Unite.
Citate verbatim din mesajul lui Predoiu
„România riscă să piardă trenul noii hărţi economice a Europei. Ca urmare a lipsei unui guvern cu mandat deplin, România pierde şansa de a deveni un jucător esenţial pe ruta marilor coridoare de conectivitate”, a scris Cătălin Predoiu joi pe Facebook. Și, ca de obicei, a accelerat: „România riscă astfel, dacă nu poate fi ocolită, să rămână doar o ţară de tranzit periferică.”
Context instituțional și cadru legal
Guvern interimar. După ce Ciolacu s-a prăbușit în urma moțiunii de cenzură din noiembrie 2024. Constituția e strictă pe chestia asta: un guvern demis poate doar „îndeplinirea actelor de administrare și conducere a treburilor publice”, dar nu poate asuma angajamente politice majore sau semna acorduri internaționale cu impact strategic. Asta e, de fapt, nucleul problemei pe care o pune Predoiu. Bruxellesul, Washingtonul, capitalele din Caucaz — toți negociază trasee și investiții viitoare. România? Trimite la masă un interlocutor fără putere de decizie. La nivel european, coridoarele de transport sunt reglementate prin Regulamentul TEN-T (Trans-European Transport Network), revizuit în 2024, care impune termene clare și penalități indirecte pentru statele care nu livrează. Nu e ușor de ignorat.
Precedente și istoric
Nu-i prima oară. În 2012–2015, negocierile pentru interconectarea gazoductelor în cadrul Coridorului Sudic de Gaze au mers înainte fără o participare consistentă a Bucureștiului. Romania era tranzitată de mai multe rute potențiale. Doar că nu a contat. Apoi 2018–2019: discuțiile pe hub-ul energetic de la Constanța au rămas declarații. Bulgaria și Grecia? Amândouă au avansat cu proiecte concrete finanțate european. Portul Constanța — cel mai mare port la Marea Neagră din UE — a pierdut trafic semnificativ. Pireus a fost preluat și modernizat de China prin COSCO. Varna din Bulgaria a beneficiat de investiții mai consecvente în logistică. E prea tarziu ca să nu conteze asta.
Reacțiile uzuale ale părților implicate
Mesajul lui Predoiu pe rețelele sociale a provocat, normal, o ciuruire de reacții. Opoziția a zis că-i „instrumentalizare politică”. Că e vina coaliției, nu a forțelor externe. Mediul de afaceri și analiștii în geopolitică au fost mai receptivi — avertismentele despre Constanța și Middle Corridor nu-s noi, circulă în cercurile de experți de cel puțin trei ani. Ministerul Transporturilor? Tăcut pân’ acum. Zero punct de vedere oficial.
Ce urmează
Președintele trebuie să desemneze un candidat la premier pentru formarea unui guvern cu majoritate parlamentară. Negocierile sunt în curs, deadline-ul informal e sfârșitul septembrie 2025. Comisia Europeană va publica în toamna acestui an o actualizare a planurilor de investiții pentru TEN-T — documente în care statele cu proiecte mature vor lua prioritate. România fără guvern cu mandat deplin? Riscul invocat de Predoiu — rămânerea o țară de tranzit periferică — devine din ce în ce mai concret, potrivit analiștilor.