Premierul desemnat Adrian Veștea a anunțat joi că renunță, cel puțin deocamdată, la planul de a depune în Parlament programul de guvernare și lista viitorilor miniștri. O răsturnare de situație. Decizia vine la mai puțin de 24 de ore după ce anunțase că documentele vor fi prezentate legislativului în cursul dimineții de joi — ceea ce a creat o situație neobișnuită, să zicem, în procedura constituțională de formare a unui nou Executiv.
Ce prevede procedura constituțională
Potrivit Constituției României, după desemnarea de către Președinte, premierul desemnat are zece zile la dispoziție pentru a solicita votul de învestitură al Parlamentului, prezentând programul de guvernare și lista miniștrilor propuși. Procedura implică depunerea documentelor la birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului. După asta se stabilește data dezbaterii și a votului. Nerespectarea termenului? Sau obținerea unui vot negativ? Poate duce la reluarea procedurii de desemnare sau, în anumite condiții, la dizolvarea Parlamentului. În realitate, în contextul actual, fiecare zi de amânare reduce marja de timp disponibilă și amplifică presiunea politică asupra lui Adrian Veștea într-un fel care e greu de cuantificat, dar e foarte bine simțit în culisele parlamentare.
Declarațiile lui Veștea și contextul negocierilor
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, premierul desemnat a transmis că procesul de formare a noului Executiv necesită timp și responsabilitate, subliniind că nu dorește să ia decizii sub presiunea termenelor sau a contextului politic pus pe liber. „Seriozitatea și echilibrul sunt principiile care trebuie să ne ghideze în această perioadă. Nu este momentul pentru decizii pripite sau luate sub presiunea urgenței”, a afirmat Adrian Veștea. Grav. Apoi a mai zis: „Fiecare decizie trebuie analizată cu responsabilitate și luată în interesul pe termen lung al României. Fără improvizații. Fără excese. Fără decizii dictate de emoție sau de grabă.”
Anunțul de joi contrastează brutal cu declarațiile făcute miercuri seară, când Adrian Veștea afirma că programul de guvernare și lista miniștrilor urmau să fie depuse în Parlament în cursul dimineții următoare. Atunci vorbea că negocierile se aflau în faza finală și că toate măsurile sunt evaluate din perspectiva impactului bugetar și a respectării țintelor privind deficitul — doar că lucrurile se-ntâmplă altfel atunci când trebuie să pui pe hârtie ce zici vorbind.
Precedente în politica românească
Amânările și retragerile în procesul de formare a guvernelor nu sunt fără precedent în România post-comunistă. În 2012, instabilitatea coaliției de guvernare a generat mai multe runde de negocieri înainte de stabilizarea unui cabinet funcțional — stea pe o perioadă cam neagră din punct de vedere al administrației. De asemenea, România a traversat în 2019 și 2020 o perioadă prelungită de criză politică, cu guverne minoritare și voturi de neîncredere succesive care au demonstrat ceva foarte simplu: absența unei majorități parlamentare clare blochează funcționarea normală a instituțiilor statului pentru luni. Lunile se-ntinde. Aceste episoade arată că graba în depunerea unui program de guvernare fără sprijin garantat poate duce la eșec imediat.
Reacțiile partidelor implicate
Amânarea vine pe fondul unor dificultăți reale — mai mult decât reale — în obținerea sprijinului parlamentar necesar pentru învestirea Guvernului. Mai mulți parlamentari ai Partidului Social Democrat au anunțat public că nu sunt convinși să susțină cabinetul propus de Adrian Veștea. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că partidul nu a luat încă o decizie finală privind participarea la guvernare sau susținerea noului Executiv. Poziție de așteptare. Reprezentanți ai altor formațiuni politice au condiționat sprijinul de clarificarea programului economic și a componenței cabinetului — ceea ce e, în fond, o cerință legitimă. Veștea a dat asigurări că va continua dialogul cu toate formațiunile implicate și că nu va face compromisuri care să afecteze stabilitatea viitorului guvern.
Ce urmează
În zilele imediat următoare, premierul desemnat va continua negocierile cu partidele politice, cu accent pe obținerea unui acord ferm din partea PSD, fără al cărui sprijin o majoritate parlamentară viabilă pare dificil de constituit. Programul de guvernare va avea ca priorități declarate relansarea economiei, creșterea nivelului de trai și reducerea dezechilibrelor bugetare — toate trei pe agenda lui Adrian Veștea. Urmează să fie finalizat și depus la Parlament într-un termen care nu a fost precizat public. Orice nouă amânare va intensifica presiunea constituțională asupra lui Veștea. Incertitudinea privind data votului de încredere al Parlamentului se-ntinde.