Premierul Ilie Bolojan a anunțat eliminarea completă a impozitului pe cifra de afaceri începând cu 2027, după o reducere aplicată deja în acest an ca etapă intermediară. În paralel, salariul minim brut va crește cu aproximativ 6,3% de la 1 iulie 2026. Executivul prezintă cele două măsuri ca un pachet echilibrat între sprijinul pentru mediul de afaceri și protejarea puterii de cumpărare a angajaților cu venituri mici.
Anunțul a fost făcut de premier printr-un mesaj publicat pe Facebook, într-o formulare care combină argumentul economic cu cel social. „România are nevoie de investiții și stabilitate economică. De aceea, reducem impozitul pe cifra de afaceri anul acesta și îl eliminăm complet de anul viitor, pentru a susține companiile care țin economia în mișcare. În paralel, majorăm salariul minim cu aproximativ 6,3% de la 1 iulie. Echilibru între creștere economică și câștiguri mai bune pentru români”, a scris Bolojan.
De ce se elimină impozitul pe cifra de afaceri și ce înseamnă asta pentru companii
Impozitul pe cifra de afaceri, aplicat la o cotă de 1% pe veniturile brute ale companiilor, a devenit unul dintre cele mai contestate instrumente fiscale din România în ultimii ani. Spre deosebire de impozitul pe profit, care taxează rezultatul net al unei afaceri, impozitul pe cifra de afaceri este aplicat indiferent dacă firma înregistrează profit sau pierdere — un mecanism considerat de mediul de afaceri profund inechitabil și descurajant pentru investiții.
Premierul Bolojan a explicat că obiectivul este ca firmele cu rulaje mari să nu mai fie taxate pe venituri brute, ci să își calibreze povara fiscală în funcție de profitabilitate — o abordare considerată mai stimulativă pentru investiții și competitivitate. Reducerea din acest an funcționează ca etapă de tranziție, iar eliminarea totală din 2027 ar urma să repoziționeze România ca destinație mai atractivă în competiția regională pentru capital și investiții.
Un aspect crucial subliniat de premier este predictibilitatea — marile grupuri industriale iau decizii de investiții cu un orizont de unu-doi ani, comparând costurile de producție între state. Anunțarea din timp a eliminării taxei oferă companiilor cadrul necesar pentru a planifica comenzi și linii de fabricație, fără riscul unor modificări fiscale de ultimă oră.
Dacia-Renault și Ford, argumentele concrete ale premierului
Ilie Bolojan a ales să ilustreze importanța acestei măsuri cu exemple din industria auto — sectorul care generează cel mai mare volum de exporturi românești și care este cel mai sensibil la variațiile de cost operațional.
„Dacă veți întreba orice lider politic care s-a întâlnit cu cei de la Dacia-Renault, cu cei de la Ford — care sunt două companii care țin exporturile noastre pe piață — nu cred că vor avea tupeul să nu recunoască. La fiecare întâlnire li s-a spus: dacă nu scoateți această taxă de 1% pe cifra de afaceri, avem probleme serioase în interiorul grupurilor noastre”, a declarat premierul într-un interviu televizat.
Mesajul transmis de cele două mari grupuri auto nu este o amenințare retorică — este o realitate a modului în care funcționează deciziile la nivel de multinațională. „În momentul în care analizele de cost la o companie arată că producția într-o țară e mai scumpă decât în altă țară, conducerea grupului va lua decizia să mute probabil unde e mai avantajos”, a explicat Bolojan, adăugând că în interiorul grupurilor există o competiție reală între țări pentru a prinde comenzi și a fabrica anumite modele.
Orice tăiere a producției la Dacia sau Ford s-ar reflecta imediat în exporturi și în veniturile bugetare — o consecință pe care Guvernul vrea să o prevină prin eliminarea unui factor de risc pe care îl poate controla direct.
Salariul minim crește cu 6,3% de la 1 iulie
A doua componentă a pachetului anunțat de Bolojan vizează angajații cu venituri mici. Salariul minim brut pe economie va fi majorat cu aproximativ 6,3% de la 1 iulie 2026 — o creștere care urmărește să compenseze parțial eroziunea puterii de cumpărare din ultimii ani.
Ritmul propus pentru această majorare reflectă intenția Guvernului de a echilibra două nevoi aflate în tensiune: protejarea angajaților față de inflație și evitarea unei poveri suplimentare pentru angajatori în contextul economic volatil actual. O creștere prea agresivă ar putea descuraja angajările sau ar putea alimenta munca la negru, în timp ce o creștere insuficientă nu ar compensa real pierderea de putere de cumpărare.
Ce urmează și ce așteaptă mediul de afaceri
Din perspectiva companiilor, anunțul premierului este bine primit ca direcție, dar implementarea va fi urmărită atent. Mediul privat așteaptă clarificări tehnice privind procedurile tranzitorii, interacțiunea dintre eliminarea impozitului pe cifra de afaceri și regimul de impozitare pe profit și eventualele ajustări bugetare care ar putea afecta echilibrul fiscal general.
Efectul scontat de Guvern este menținerea și extinderea capacităților de producție existente, alături de atragerea unor proiecte noi pe lanțurile de valoare industrială. Rămâne de văzut în ce măsură eliminarea acestei taxe va fi suficientă pentru a convinge marile grupuri industriale că România oferă condiții competitive stabile pe termen mediu și lung, într-o regiune în care concurența pentru investiții este din ce în ce mai intensă.
